Conferință de presă: studenții contestă alegerile pentru Senatul UBB

Grupul pentru Acțiune Socială (GAS) susține grupul de aprox. 30 de studenți din Universitatea Babeș-Bolyai care contestă modalitatea în care au fost organizate alegerile pentru reprezentanții studenților în Senat și Consilii. GAS sprijină cererea pentru alegeri democratice transparente prin confirmarea publică a nulității rezultatelor actuale care au fost viciate de carențe procedurale și care au permis abuzuri în organizarea alegerilor. Pentru precizări îl puteți contacta pe George Iordăchescu, unul dintre studenții semnatari și totodată membru GAS (george.iordachescu@gmail.com).

Detalii cu privire la conferința de presă de miercuri, 8 februarie, ora 12, din galeria cafenelei Insomnia (prima pe dreapta după urcarea scărilor) găsiți în textul de mai jos, dar și pe site-ul democratie.ubb.

Stimaţi jurnalişti,

Vă invităm în data de 8 februarie 2012, ora 12, în galeria cafenelei Insomnia, la conferinţa de presă în care vom aduce în discutie neregulile alegerilor studenteşti semnalate de membrii unor comisii electorale şi de către studenţii implicaţi direct în acest proces.

În perioada 31 ianuarie – 2 februarie 2012 s-au organizat în Universitatea Babeş-Bolyai alegeri pentru reprezentanţii studenţilor în Consilii şi Senat în absenţa unui Regulament general de alegeri şi în dezacord cu Legea Educaţiei Naţionale şi cu Carta Universităţii.
După afişarea rezultatelor oficiale au apărut o serie de voci critice din partea studenţilor Universităţii Babeş-Bolyai, unele dintre ele fiind structurate în forma a două contestaţii depuse la Biroul Electoral Central Studenţesc, celelalte luând forma unor declaraţii personale.

Studenţii sunt nemulţumiţi de faptul că aceste alegeri au fost organizate fără temei legal, în afara calendarului oficial şi în dezacord cu hotărârile Consiliului de Administraţie al universităţii. De asemenea, se consideră inadmisibil ca un singur articol de lege ( Art. 203, (2)) să fie interpretat în cazul alegerilor reprezentanţilor studenţilor diferit faţă de felul în care se aplică în cazul alegerilor reprezentanţilor corpului profesoral. Din moment ce membrii Senatului sunt egali, Senatul reprezentând cel mai înalt for decizional universitar, acelaş regulament, precum şi calendarul stabilit trebuie să fie valabile şi pentru reprezentanţii studenţilor.

Studenţii sunt indignaţi de faptul că nu a existat o metodologie scrisă care să indice procedurile adecvate pentru a asigura integritatea voturilor. Au existat facultăţi unde o singură persoană care făcea parte din două comisii simultan, aceasta prelua urna, listele de vot, ștampilele şi buletinele de vot de la sediul facultăţii urmând ca aceeaşi persoană să şi numere voturile respective.

Studenţii condamnă lipsa de transparenţă care însoţeşte aceste alegeri, procesele verbale nefiind făcute publice, rezultatele fiind afişate cu întârziere, iar controalele aleatorii solicitate în timpul numărării voturilor fiind refuzate. Mai mult, repetatele apeluri făcute de către observatorii participanţi la numărătoarea voturilor pentru nevalidarea unui număr mare de buletine ştampilate cu cerneală diferită de cea oficială, au rămas fără niciun răspuns.

Pe lângă acestea, o serie de aspecte procedurale, precum schimbarea criteriilor şi a metodologiei pentru depunerea candidaturilor, absenţa cabinelor de vot, a listelor sau a urnelor din anumite secţii, organizarea unor secţii de votare neoficiale, aduc o bilă neagră primelor alegeri studenţeşti, promovate ca fiind democratice.

Având în vedere aspectele menţionate şi altele ce urmează a fi făcute publice în conferinţa de presă de mâine, studenţii Universităţii Babeş-Bolyai au cerut confirmarea publică a nulităţii alegerilor pentru reprezentanţii studenţilor în Senatul Universităţii Babeş-Bolyai şi în Consiliile Facultăţilor şi au solicitat organizarea unor noi alegeri pentru reprezentanţii studenţilor în Senat şi Consilii în acord cu Legea Educaţiei Naţionale, cu Carta Universităţii şi cu Regulamentul de alegeri 2012, ţinându-se cont de calendarul în vigoare.
Până în momentul trimiterii acestui comunicat solicitările depuse nu au primit  răspuns.

Menţionăm că la conferinţa de presă vor participa:
George – Adrian Iordachescu – student la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială şi la Facultatea de Istorie şi Filozofie
Andreea Petruţ – studentă a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării
Diana Prisacariu – studentă a Facultăţii de Istorie şi Filosofie
Ioana Micu – membră a comisiei electorale de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
De asemenea vor lua cuvântul alţi studenţi sau cadre didactice care au observat nereguli în organizarea alegerilor studenţeşti.

Cu respect,
Studenți contestatari din UBB

Data
7 februarie 2012

Posted in Evenimente | Leave a comment

Protest pentru Roşia Montană (via Veioza Arte)

Protest pentru Rosia Montana | Piata Constitutiei, Bucuresti | 28.01.2012 from veioza arte on Vimeo.

Posted in Evenimente | Tagged , , , | Leave a comment

Condiții transparente pentru consultările cu privire la bugetul local

Comunicat GAS: Condiții transparente pentru consultările cu privire la bugetul local
Cluj, 25.01.2012

Grupul pentru Acțiune Socială (GAS) apreciază deschiderea recentă către dialog din partea Primăriei clujene, survenită în urma manifestațiilor din ultimele zile. Primăria propune cetățenilor din asociații, sindicate, mișcări informale etc. participarea la consultările legate de bugetul orașului. Pentru ca dialogul cu privire la distribuirea a aprox. 960 de milioane de lei să fie cât mai eficient și transparent, GAS propune respectarea a cinci pași:
1.    Publicarea pe site-ul primăriei a notelor de fundamentare și a studiilor de impact pentru bugetul local pe 2012, pentru a urmări raționamentele care stau la baza politicilor publice pe diferite domenii de activitate (recomandăm publicarea într-un format accesibil, optimizat pentru căutare, adică HTML cu un motor de căutare și nu PDF-uri cu foi scanate);
2.    Redactarea unui newsletter cu adrese ale cetățenilor care își manifestă interesul de a participa atât la deciziile pe tema bugetului cât și la consultări ulterioare cu privire la politici și investiții publice de interes local (în acest, sens vă punem la dispoziție o listă care conține câteva sute de contacte de cetățeni din diverse structuri asociative, care să contribuie la o listă mai largă redactată în urma apelului primăriei la negocieri);
3.    Stabilirea unui calendar de dezbateri în luna februarie pe cei trei piloni de bază definiți în buget: a. Educație și cultură b. Protecție socială și sănătate și c. Infrastructură și dezvoltare urbană;
4.    Publicarea pe site-ul primăriei a proceselor verbale survenite în urma consultărilor legate de buget cu societatea civilă, dar și a proceselor verbale rezultate în urma formării unor mecanisme cetățenești de monitorizare a investițiilor publice;
5.    Asumarea de principiu de către primărie ca, în anul 2013, o șesime din bugetul local să fie distribuit prin mecanisme specifice democrației participative (ex.: planificare bugetară participativă în cartiere), în urma instituirii unui mecanism de consultare elaborat alături de societatea civilă, care să asigure o deliberare cetățenească largă și informată. Asumarea să fie conformă recomandărilor agendei sociale europene (Europe 2020), astfel încât obiectivele sociale sa devină obiective orizontale în fiecare domeniu al dezvoltării locale.

În urma angajamentului primăriei de a accepta aceste principii de bună guvernare, Grupul pentru Acțiune Socială (GAS) dă curs invitației Primăriei de a participa la consultările cu privire la bugetul local pe anul în curs și la monitorizările ulterioare implementării bugetului.

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | Leave a comment

SCRISOARE DESCHISĂ CU PRIVIRE LA LOCUITORII DIN ZONA PATA RÂT, CLUJ

SCRISOARE DESCHISĂ
CU PRIVIRE LA LOCUITORII DIN ZONA PATA RÂT, CLUJ
Cluj, 23.01.2012.

În atenţia
Primăriei Cluj-Napoca
Domnului Primar interimar Florin Moisin
Domnului Director al Direcției de Asistență Socială și Medicală Aurel Mocanu
Consiliului Local Cluj-Napoca
Doamnei Consilier Steluța Cataniciu (PNL)
Domnului consilier Remus Gabriel Lăpușan (PSD)
Doamnei consilier Claudia Anăstase (PSD)
Domnului consilier Csoma Botond (UDMR)
Consiliului JudeţeanCluj
Domnului Președinte Alin Tișe
Doamnei Vice-președinte Emőke Fekete
Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest
Domnului Director General Claudiu N. Coșier
Doamnei Coordonator Pol Creștere Ana Maria Görög

În contextul protestatar din ianuarie 2012 autorităţile locale din Cluj au invitat reprezentanţii societăţii civile la dialog social. Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), organizaţie voluntară fără statut juridic propriu şi ne-afiliat politic, constituit prin coaliţia mai multor organizaţii civice locale şi naţionale, universitari, artişti, profesori şi cetăţeni clujeni, reamintește că prin acţiunile desfăşurate în decursul anului 2011 gLOC și-a dovedit deschiderea către dialog şi implicare civică, și acum atenționează  încă odată asupra nevoii inițierii de urgență a unor măsuri pe termen scurt, mediu și lung în legătură cu situația locuitorilor din zona Pata Rât.
Prin numeroase petiţii şi sesizări adresate autorităţilor locale şi naţionale, prin dezbateri publice, seminarii, mese rotunde, dar şi proteste stradale şi manifestări artistice, gLOC a atras atenţia cetăţenilor şi a factorilor decizionali asupra consecinţelor sociale negative ale evacuării forţate şi segregării rezidenţiale în cazul comunităţilor de romi din Pata Rât. Aceste acţiuni sunt descrise în amănunt pe pagina gLOC: www.gloc.ro.
Deşi primăria ne-a acceptat la masa discuțiilor în urma protestelor din 17 ianuarie 2011 şi a semnării Memorandumului de Înţelegere între Primăria Cluj-Napoca şi UNDP în 10 iunie 2011, un acord ferm de parteneriat între gLOC şi autorităţile locale în vederea soluţionării problemelor grave din Pata Rât nu există până în acest moment.

Din aceste motive, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) face din nou apel la instituţiile Dumneavoastră în vederea iniţierii unor măsuri imediate cu efect pe termen lung, mediu și scurt, cum ar fi :

-    elaborarea unei strategii privind un program integrat de locuire şi incluziune socială în zona metropolitană Cluj (2012-2020), printr-o colaborare între Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Asociaţia Metropolitană Cluj, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Consiliul Judeţean, şi experţi din partea societăţii civile şi universităţii, și integrarea acestei strategii în planurile de dezvoltare locală, metropolitană și regională;
-    elaborarea şi implementarea, cu începere din 2012, a unui proiect pilot dedicat comunităţilor marginalizate de romi din Pata Rât, care să răspundă nevoilor de locuire ca parte a unui program integrat cu măsuri educaţionale, ocupaţionale, de sănătate publică, dezvoltare comunitară şi desegregare, și integrarea acestuia în planul de dezvoltare locală;
-    sesizarea Ministerului de Dezvoltare Regională, Ministerului de Afaceri Europene şi altor ministere de resort, precum şi al Secretariatului General al Guvernului, al actorilor responsabili pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Incluziunea Socială a Romilor, în legătură cu disponibilitatea autorităţilor locale clujene de a implementa proiecte pilot şi măsuri inter-sectoriale prin utilizarea fondurilor europene accesibile în acest scop cu începere din 2012;
-    alocarea unor fonduri din bugetele locale pe 2012 pentru capacitarea administrativă a primăriei, a consiliului local, al Asociaţiei Metropolitane Cluj, şi al Consiliului Judeţean în vederea absorbţiei fondurilor europene dedicate dezvoltării teritoriale cu accent pe incluziune socială, dar şi unor programe integrate de locuire pentru familii dezavantajate şi marginalizate, inclusiv comunităţile de romi;
-    elaborarea unui sistem de distribuire a fondului de locuințe sociale care să susțină prin măsuri afirmative persoanele cele mai dezavantajate, printre ele de etnie romă din Pata Rât;
-    prezentarea evidenței asupra terenurilor, clădirilor etc disponibile în vederea asigurării de locuințe în cadrul proiectului integrat de locuire;
-    prezentarea Planului Urban Zonal pe zona Pata Rât și a proiectelor de dezvoltare urbană în zonă în contextul închiderii vechii rampe de gunoi;   Continue reading

Posted in Evenimente | Tagged , , , , , , | Leave a comment

Revendicările tinerilor mânioși din Piața Unirii, Cluj-Napoca

1. Demisia președintelui Traian Băsescu
2. Demisia Guvernului
3. Anularea proiectului de lege privind alegerile comasate
4. Reformarea sistemului public de Sănătate în conformitate cu principiile justiției sociale și echității
5. Anularea contractului de la Roșia Montană și includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO
6. Alocarea a minim 6% din PIB pentru Educație și reforma Învățământului prin participarea și consultarea directă a studenților și elevilor
6.a Adoptarea statutului studentului de către Ministerul Educației
6.b Transparență decizională prin publicarea integrală a stenogramelor procesului administrativ în universități și licee
7. Renegocierea contractelor cu privire la resursele energetice și de materii prime de interes național
8. Reforma clasei politice
8.a Adoptarea unei legi a ”demiterii automate”: Fiecare partid este obligat să prezinte proiectul politic la alegeri și o dată limită la care va fi realizat. La data limită se adaugă două luni de grație. Dacă, după acest termen, proiectul politic nu este realizat, cei responsabili vor fi demiși automat
8.b Limitarea drastică a ordonanțelor de urgență pe legile cadru și interzicerea asumării răspunderii guvernamentale
8.c Două mandate, maxim, pentru fiecare parlamentar
8.d Interzicerea traseismului politic în timpul exercitării mandatului și în cadrul campaniei electorale
8.e Amendarea absentismului parlamentar și a votului la ”două mâini” (zece absențe într-o sesiune parlamentară = pierderea mandatului, un flagrant de vot dublu = pierderea mandatului)
8.f Anularea legii care permite angajarea rudelor de gradul 1,2 și 3 de către parlamentari în birourile parlamentare
9. Reforma administrativă
9.a Crearea unor cadre democratice participative care să permită consultarea cetățenilor în afara ciclului electoral (exemple: bugete participative în cartiere, comisii de dialog social, referendumuri locale, inclusiv prin mijloace electronice)
9.b Acordarea fondurilor publice prin transparență totală și consultarea societății civile, nu pe criterii politico-clientelare.
10. Renegocierea acordurilor cu FMI și Banca Mondială. Datoria externă uriaşă pe care și-a asumat-o actualul guvern este sursa îndatorării și sărăcirii României pe termen lung, în condițiile în care populația trebuie să suporte returnarea împrumuturilor prin impunerea unor măsuri de austeritate
11. Majorarea salariilor și pensiilor printr-o distribuire mai echitabilă a bugetului public (de la Interne la Educație, de la Servicii de Informații la Sănătate, de la Apărare la Cultură). Aproximativ 40% din cheltuielile totale de personal cu angajații din sectorul public merg la Interne, Apărare și Servicii de Informații
12. Criterii transparente de acordare a fondurilor pentru proiecte culturale atât pentru instituții publice, cât și pentru sectorul cultural independent
13. Reforma în Agricultură
13.a Crearea unor piețe de desfacere exclusiv pentru producătorii autohtoni mici și mijlocii
13.b Deblocarea fondurilor pentru dezvoltare rurală și pentru instalarea tinerilor fermieri și a fermelor de semisubzistență și subzistență
13.c Acordarea subvențiilor pentru Agricultură proporțional cu numărul de oameni activi în exploatațiile agricole
13.d Etichetarea produselor modificate genetic comercializate pe piața românească și interzicerea cultivării organismelor modificate genetic în România
14. Crearea unui cadru legal viabil pentru integrarea persoanelor cu dizabilități în societate și asigurarea unui trai decent
15. Încurajarea multiculturalismului și sancționarea drastică a rasismului instituționalizat
Tinerii mânioși
Posted in Evenimente | 14 Comments

Republica e în stradă

Democrația e în stradă. Se protestează pentru o democrație participativă, reală, care include la deliberări categorii mai largi de cetățeni și împotriva unei guvernări autoritare. Nu îmi propun aici să analizez manifestațiile curente. Prea multă analiză, prea mult comentariu expectativ, nu e îndeajuns să interpretăm istoria, trebuie să contribuim ca cetățeni activiști la schimbarea ei. Pentru că unele dintre scandările manifestanților la Cluj sunt legate de Roșia Montană, muzicianul și activistul Mihnea Blidariu (hehe, un om din mulțime) povestește despre mizele acestor revendicări specifice. În acest sens, vă atrag atenția asupra altor manifestații care urmează să se întâmple. De exemplu, în 28 ianuarie la București este programat un marș pentru „Salvarea Roșiei Montane”: „Ministerul Mediului şi Guvernul se pregătesc ca, în dispreţul legilor şi procedurilor necesare, să elibereze acordul de mediu pentru proiectul exploatării de suprafaţă, cu cianuri. Pe de altă parte, în Parlament se doreşte votarea unei legi prin care companiile miniere private ar putea expropria în voie cetăţenii pentru terenurile de care au nevoie pentru proiectele lor!”. Când pomenesc de „Salvarea Roșiei Montane”, ghilimelele sunt relevante pentru că nu ne referim doar la o zonă geografică strict localizată, ci miza principală este o luptă simbolică împotriva privatizării frauduloase a bunurilor statului român, indiferent că ne referim la patrimoniul natural sau cultural. Pe viitor, nu se va propune doar problema înstrăinării aurului, ci și a sănătății, așa cum s-a pus deja acum, a petrolului și a altor resurse, care trebuie naționalizate din nou, însă cu un control atent din partea societății civile. Insistența pe Occupy Conti, ca Moment 0 al noului val de activism civic local, e legată de încercarea de a-mi explica valurile de manifestații fără precedent din ultimii ani la Cluj, cu sute de oameni care au ieșit săptămânal, iar acum mii, pentru diverse cauze locale ori naționale. Republica e în stradă, azi la manifestația din Piața Unirii ce începe după ora 18.00, în zilele următoare sau în 28 ianuarie la marșul de la București.
Adi Dohotaru: Suntem implicați amândoi în organizarea Marșului pentru Roșia Montană din 28 ianuarie, de la București. Preconizezi că un astfel de marș are capacitatea să scoată lume în stradă, așa cum a scos așa-zisa „reformă” Boc-Băsescu din sănătate? Care sunt mizele marșului și la câtă lume te aștepți?

Mihnea Blidariu: Da, cred ca vor veni foarte mulți oameni în stradă pentru Roșia Montană, deoarece, trebuie s-o recunoaștem, există o deplasare a accentului de pe problema de mediu pe cea morală și națională: foarte mulți oameni consideră înstrăinarea aurului de la Roșia Montană și distrugerea patrimoniului unic, drept trădare de țară din partea președintelui și a guvernului.

A.D.: Ești un activist civic în general, nu strict un militant pentru Roșia. Ne-am întâlnit în stradă la manifestațiile împotriva noului proiect de lege al sănătății, apoi împotriva lui Băsescu. Cum este atmosfera în piață din perspectiva ta, care sunt revendicările oamenilor?

M.B.: Atmosfera este foarte pozitivă și creativă. Se inventează mereu lozinci noi, acțiuni noi, Principalele revendicări sunt demisia președintelui și a guvernului, nu alegerilor comasate, un sistem de sănătate viabil și echitabil pentru toți, 6% din PIB pentru educație, anularea contractului de la Roșia Montană, depolitizarea TVR.

A.D.: În ce context s-a născut ideea Occupy Conti, acțiune care a condus la un nou val de activism clujean?

M.B.: În contextul în care RMGC a intensificat propaganda mincinoasă, cu ajutorul presei care, pentru un pumn de euro, îşi vinde integritatea şi profesionalismul. Trebuia să existe o reacţie vehementă şi ea a fost Occupy Conti!

A.D.: Care este imaginea cea mai pregnantă care ți s-a întipărit din acea zi?

M.B.: Oh, au fost atât de multe!…Atât de mulţi oameni ne zâmbeau de jos şi ne făceau semne de încurajare…Totuşi, cred că cea mai pregnantă imagine e una de pe la 8, 8.30, când un poliţist comunitar s-a prins că ceva se întâmplă în Conti şi stătea şi se uita la noi şi la bannerele noastre cu o figură absolute descumpănită. În cele din urmă, s-a scărpinat, uimit, pe sub cască şi a dat un telefon…

A.D.: De ce crezi că „Salvați Roșia Montană” a devenit cea mai cunoscută campanie civică după 1989 (desigur, în afară de Piața Universității 1990)?

M.B.: În primul rând, e cea mai longevivă, cred. Durează din 2000, deci iată, sunt deja 12 ani. În al doilea rând, e meritul celor care au făcut-o cunoscută, adică voluntarii şi activiştii campaniei, a căror dedicaţie şi încăpăţânare au ajutat Roşia Montană să nu moară. În al treilea rând, complexitatea cazului Roşia Montană atrage mai multe feluri de simpatizanţi: sunt unii preocupaţi de patrimoniu, alţii de mediu, alţii de aspectul economic, alţii de cel social, alţii de toate laolaltă. Şi împreună, sunt foarte mulţi!

A.D.: Au fost acuzații cu privire la ocupanții de la Conti că ar fi bolșevici sau anarhiști. Acuza legată de bolșevism este într-atât de aberantă încât o lăsăm la o parte, dar cea de anarhism nu aș recuza-o pentru că genul acesta de acțiune directă, cu accent pe moralitate în afara unui cadru legal este specifică tradițiilor radicale ori anarhiste de nesupunere civică. Există foarte multe judecăți pripite legate de anarhism (atentatori cu bombe, nihiliști, copii zvăpăiați etc.). Tu cum înțelegi anarhismul, în ce măsură ești anarhist?

M.B.: Sunt anarhist în măsura în care sistemul politic, economic şi legislativ mă obligă să fiu anarhist. Adică: dacă nu mai pot avea încredere în nici un politician, instig la folosirea votului în alb. Dacă nu pot funcţiona, financiar, într-un sistem corupt şi bazat pe furtul instituţionalizat, instig la neplata taxelor. Dacă legile sunt strâmbe, nu le respect.

A.D.: Alexandru Vakulovski a scris un roman despre Roșia Montană, iar Mihai Goțiu a publicat fragmente din preconizatul său roman. Tu ți-ai propus vreodată să scrii versuri (pentru poezie sau muzică), proză ficțională sau non-ficțională pe subiectul ăsta? În ce măsură se poate împăca o creație artistică cu un discurs angajat social? Când se îmbină armonios, când se disjung?

M.B.: Nu, cred că sunt atât de implicat în subiect, încât mi-ar fi greu să mă detaşez de el, astfel încât să-l pot aborda. Pur şi simplu mi-e prea aproape Roşia Montană…poate după ce o salvăm, o să reuşesc…

Posted in Evenimente | Tagged , , , , , , , | 2 Comments

Lansare de carte Alex Goldiș: Critica în tranșee

Via Cartea Românească:Lansare de carte la Cluj: Critica in transee. De la realismul socialist la autonomia esteticului de Alex Goldis
Miercuri, 18 ianuarie, de la ora 19.00, la Librăria Book Corner din Cluj Napoca (Str. Eroilor nr. 15) va avea loc lansarea volumului Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului, semnat de Alex Goldis si apărut recent la Editura Cartea Românească.
Vor prezenta: Ion Pop, Sanda Cordoş şi Mihaela Ursa.
Critica în tranşee. De la realismul socialist la autonomia esteticului este prima încercare de a privi sintetic, global, critica românească într-una dintre cele mai complicate epoci ale sale. Ea reface istoria decăderii şi a liberalizării criticii postbelice, prin stabilirea liniilor de forţă ale relaţiei dintre literatură şi ideologie. Nu în ultimul rînd, studiul propune o meditaţie implicită asupra metodelor de investigaţie a unei perioade atipice, în care limbajul literar a fost permanent scurtcircuitat de cel politic.
„Critica lui Alex Goldiş are deopotrivă dicţiunea ideii şi verva expresiei acute, rigoarea adecvării şi scrupulozitatea aplicaţiei, într-un ton de salutară ironie controlată, de tranşanţă şi echilibru esenţial, şi în cercetarea dedicată criticii româneşti din primele trei decenii postbelice. O cercetare în totul riguroasă, cu evidente merite de expresie şi de tensiune, viva-citate şi ritm al dezbaterii; cercetare ce-ar merita răsplătită ca o summa şi cu o summa.” (Al. Cistelecan) Continue reading
Posted in Evenimente | Tagged , , , | Leave a comment

„Prefer să evit gratificarea mare și utopică și să merg pe aia mai mică, dar prognosticabilă”

- Interviu cu István Szakáts, fondator AltArt, membru GAS -

István Szakáts este unul dintre cei mai imaginativi artiști pe care îi cunosc. Și asta pentru că e un renascentist tehnologic. Trece de la diverse arte la informatică ori de la activism civic la elaborarea de politici culturale cu o îndemânare formidabilă. Îi apreciez cel mai mult viteza de reacție la ce se întâmplă în jurul său și spontaneitatea creativă cu care răspunde la provocările sociale sau politice, indiferent că intervenția sa se transpune într-un stencil, flashmob, afiș, farsă, site sau producție media. În rândurile de mai jos, Istvan ne povestește despre Fabrica de Pensule din Cluj, AltArt, micro-utopii, campanii sociale și ultima sa ilegalitate, pentru care acum este anchetat de poliție: răpirea lui Moș Crăciun. Dialogul via mail face parte dintr-o serie de interviuri cu membri GAS, a căror activitate ori gânduri mă fac, banal spus, curios.

Adi Dohotaru: Fabrica de Pensule, o federație formată din câteva zeci de asociații și artiști, a devenit probabil cel mai productiv spațiu artistic independent din țară în ultimii ani. AltArt este una dintre asociațiile care a contribuit la înființarea acestei federații. Cum poate deveni FdP-ul un motor social pentru comunitatea locală și nu doar o bază creativă pentru artiști?

István Szakáts: Fabrica e o hidră, cu la fel de multe idei în cap ca și capete. Sunt membri ai Fabricii care sunt angajați social, alții care nu sunt, și se întâmplă că eu sunt unul din ăia angajați. Dar să încerc să împing Fabrica spre a fi MAI angajată social mă îngrozește la fel de mult ca și posibilitatea ca cineva să vină cu o agendă de a DEZ-angaja Fabrica. E o chestiune de respect acordat și primit la nivel individual, plus o chestiune de onestitate față de comunitatea numită Fabrică să nu ne prefacem ceea ce nu suntem. Asta nu înseamnă că nu am un vis :) . Sensibilitatea socială a Fabricii poate crește, mă va bucura să fie așa, și calea pe care o văd trece prin cazuri de bună practică, de exemple pozitive, de coalizări spontane pe proiecte concrete, născute în sesiunile de fumat pe coridoare după vreun vernisaj, la bere sau ceai. Uite, acum avem GAS-ul în Fabrică. Poate la vreo acțiune vă face un afiș ăla din atelierul din stânga, vă semnează petiția ăla din atelierul din dreapta și tot așa înainte, spontan și organic, prin reacția în lanț a bunelor practici. Angajarea socială a Fabricii va însemna angajarea membrilor ei sau va fi un fals, iar un Mare Lider Ideologic ar fi un dezastru pentru Fabrică. Artistul e o oaie care suportă greu ideea de cioban. Și eu evanghelizez, prin proiectele noastre, dar nu predic clădirii, ci oamenilor din ea. Sunt sigur că și ceilalți la fel gândesc / fac. Nu neg, atitudinea asta aduce problema că prezența Fabricii nu este uniformă ca intensitate și frecvență în discursul social și asta dăunează Fabricii ca Instituție. Dar poate că ideea de Fabrică ca Instituție e greșită, cel puțin dacă luăm definiția instituției din DEX-ul celui care dă banu’. Cred că în cazul Fabricii apare o monedă de granulație mai fină: reputația – și aici accountability-ul Fabricii este acela public -  o piață mare și sensibilă. Cred că și asumarea unei agende socială trebuie înțeleasă în primul rând în relație cu această piață. Oricum, există un mare apetit susținut pentru comentariu social la artiștii români, și apreciez că trendul ăsta va continua.

A.D.: Care este proiectul AltArt la care ții cel mai mult și de ce?

I.S.: Poi, toate mi-s dragi… dacă ar fi să aleg să scriu despre una acum, ar fi Samples, ediția Cluj – un spectacol multimedia, dans, muzică și video live. Acolo am încercat să prelucrăm tiparele de comportament ale băștinașilor mănăștureni și  în timpul celor 2 reprezentații am avut niște reacții din partea participanților de ne-a picat falca – atât de oneste și directe, încât ne simțeam onorați că am avut șansa de a face acele spectacole. Am dezvoltat ulterior conceptul în spectacolele de la Sofia și Istanbul, și dacă avem noroc, vom avea un spectacol la Cracovia în primăvara 2012. Îmi mai plac și Bare Share – un proiect care avea ca temă cultura partajatului de fișiere din România (vezi Catalogul proiectului) sau Terra Incognita – 5 proiecte de explorare real-virtuale pe care le-am dezvoltat pe parcursul a vreo 8 ani. Toate-mi plac, doar de asta le fac.

A.D.: Mă gândeam să te întreb, ușor ponosit, despre cum vezi rolul artistului în societate și brusc mi-a venit în cap citatul acesta din Marx, în Ideologia germană (1845-146): „Căci, de îndată ce apare diviziunea muncii, fiecare capătă un cerc de activitate exclusiv, bine determinat, care îi este impus și din care nu poate ieși; el este vânător, pescar sau păstor, ori critic, și trebuie să rămână ceea ce este dacă nu vrea să rămână fără mijloace de trai, în timp ce în societatea comunistă, în care nimeni nu este limitat la un cerc de activitate exclusiv, ci fiecare se poate perfecționa în orice ramură ar dori, societatea reglementează producția generală și tocmai prin aceasta îmi dă posibilitatea să fac azi un lucru și mâine altul, să vânez în cursul dimineții, să pescuiesc după-amiază, să mă ocup de creșterea vitelor seara și după cină să mă consacru criticii, după pofta inimii mele, fără să devin vreodată vânător, pescar, păstor sau critic”. Dar ție nu îți plac marile ideologii și marile revoluții, așa cum ai declarat într-un interviu, și te-am văzut relativ rezervat în raport cu diverse discursuri ideologice. Totuși, ai zis în acel interviu că preferi „paradisurile mici”, fără pretenția unui monopol ideologic. Cum ar arăta în micro-utopia ta, un astfel de om mai plin în afara imperiului necesității și a diviziunii capitaliste a muncii, care trece cu îndemânare de la o activitate la alta? În bună măsură, tu faci asta în viața ta zi cu zi.

I.S.: Rolul artistului… mie mi-e frică să emit păreri despre asta. Iar să schimbi societatea e ca și când ai trece baba pe trecerea de pietoni când ea de fapt nici nu vrea să treacă. Din ce în ce mai des mă trece bănuiala că oamenilor de fapt le place ideea de schimbare doar dacă e în parametri, cu acte în regulă, și nu îi creează disonanță cognitivă sau frică. Homeostaza rulez. Iar din punctul de vedere al celui care catalizează schimbarea – artist sau cetățean, cred că rolul MARE are codat în el un fel de complex al lui Sisif și de multe ori impostura. De asta eu unul prefer să evit gratificarea mare și utopică și să merg pe aia mai mică, dar prognosticabilă. Mă simt pierdut în fața lucrurilor mari, și pot relaționa doar cu un număr finit și numărabil de oameni deodată. Nu mi se pare că trăiesc într-o societate mare, ci mai degrabă într-o duzină de microsocietăți, pe rând, și ceea ce fac e că încerc să-mi feliez societatea. Cred că tot omul face asta, în contexte care să fie abordabile ca și mărime, complexitate, etc. În mod concret, fac asta asociindu-mă cu oameni cu idei în capul lor și care le și pun în practică, nici nu contează prea mult în ce domeniu – de asta mă perind de la artă la cultură la sociologie la etnografie la dans fără nici o rușine. Angajarea mea e una microsocială, nu socială. Cuvintele cheie sunt sustenabil, relevant, productiv… dar e adevărat că în ultimii ani mă bântuie frica că prea m-am învățat să trăiesc în proiecte și că și asta poate fi dăunător. Poate că ar merita trăit un pic mai spontan (poate stream-uri de cercetare tip Feuerabend), cu ceva mai multă nepredictabilitate. Dar revenind, când reușesc să mă simt conectat și relevant pentru un asemenea microcontext în care lucrez, simt că mi-am atins microutopia, una din multele. De fapt, de multe ori mă apucă bănuiala că am murit de mult și trăiesc în paradis, doar că nu am observat momentul în care am murit. Na… utopia mea socială este formată de o încrengătură de asemenea microutopii.

A.D.: Ai fost principalul animator al campaniei de stopare a lucrărilor ilegale din Parcul Feroviarilor. Cum vezi povestea asta după câteva luni, care au fost reușitele și nereușitele campaniei cetățenești? Se poate decanta ce era „artistic” (flash-mob Polus, afișe, unele fotografii despre mobilizare) de ce era „civic” (sesizări, proces, protest) în campanie? Apoi, ce crezi că am putea face în continuare pentru a readuce problema parcului părăsit pe tapet? Eu mă gândesc, pe de o parte, să aflăm care sunt clauzele și legalitatea contractului de concesiune între Ministerul Transporturilor și clubul CFR și, pe de altă parte, să marșăm pentru negocieri între primărie, CFR și cetățeni pentru o bună administrare a parcului, care să permită accesul public gratuit și nerestricționat.

I.S.: Nu legalitatea e problema aici, ci presiunea opiniei publice, ori noi acolo am fost o opinie minoritară de la început. Am mizat pe faptul că putem umfla această opinie minoritară prin vizibilitatea acțiunilor noastre ca să țină pieptul opiniei generale și am eșuat. Clujul e un oraș care în general nu a trecut de modernitate, și erau prea mulți care n-aveau nimic împotrivă să vadă gri în loc de verde (beton în loc de plantă, teren de fotbal în loc de parc). Mai pune și lipsa culturii angajării civice, mai pune faptul că mitul proprietății private e departe de a fi epuizat în Cluj, și dintr-o dată te trezești în fața unei falange doar cu speranța că la confruntarea următoare ăia o să-și amintească de tine măcar cu un licăr de simpatie sau stânjeneală înainte să te ciuruiască, hehehe. Dar, fără patetisme, vorbim aici de un proces cumulativ, direcția e bună, și trebuie continuat cu o campanie foarte lată și înceată, aproape neobservabilă, de introdus cuvinte cheie în discursul public și de construit înțelesul acestora. Și cred că asta se poate face doar cu colaborarea primăriei, a firmelor (plus răbdare și tutun), nu numai cu Măria Sa Societatea Civilă. Acest proces e în plină desfășurare, și vine din foarte multe direcții: ocuparea Conti, demonstrațiile pentru evacuații la Pata Rât, proiectele noastre de artă în spațiul public, etc. etc. Direcția e bună, e doar o chestiune de constanță.

A.D.: Din ce am povestit, faci parte dintr-o stângă libertariană, cu unele rădăcini anarhiste. Cine știe, poate greșesc când te nișez așa, iar astfel de filiere ideologice nu au prea mare importanță pentru tine. În ce constă „anarhismul” tău, ce te apucă și pe tine să arunci cu bombe și să declanșezi atacuri teroriste?


I.S.: Uite, ultima mea acțiune, Răpirea lui Moș Crăciun e o intervenție pe care o calific ilegală, dar nu antisocială. Știu că asta e o propoziție greu de înghițit… inclusiv comisarul de poliție căruia m-am predat ridica din sprâncene. Propun un exercițiu simplu: rog a se observa că există o diferență între ceea ce nu e voie și ceea ce nu se poate… orice șofer știe asta. Dar din observația asta pornește o avalanșă întreagă: renunțarea la legal în favoarea eticii, după aia renunțarea la etică în favoarea moralității, iar după aia renunțarea la moralitate în favoarea unei atitudini neprincipiale, instante. Asta din urmă e mai greu de perceput / înțeles / exersat (cred că taoismul e cel mai aproape de această stare de spirit). Eu percep aceste patru componente ca pe niște câmpuri de forță, conflictuale, care sunt prezente în fiecare decizie pe care o iau, în diferite proporții, și mi se pare că oamenii pun botul prea ușor la argumente / constrângeri de genul „e ilegal” sau, poftim, „e ne-etic / e imoral”. Ne încătușăm singuri, când am putea / trebui să avem o mai mare autonomie / autodeterminare în a fi responsabili – și prin asta, liberi. Bancul meu preferat e așa: Ce și-a dat seama bade Ion după 50 ani de pârnaie? Că nu el e închis, ci ușa.

Posted in Articole | Tagged , , , , , | 1 Comment

„Violenţa este parte a naturii umane, dar trăim într-o lume în care putem decide când să fim violenţi şi când nu”

„Hrană Nu Bombe” este, după cum afirmă facilitatorii, „o acțiune ce încurajează cooperarea, demnitatea, pacea și respectul”. Este o mișcare care s-a dezvoltat din anii 1980 la nivel mondial, formându-se în timp sute de colective ad-hoc în întreaga lume. „Hrană Nu Bombe / Food not Bombs” se opune violenței structurale sau fizice, „fie că e vorba de război, sărăcie, rasism sau de violența împotriva animalelor și a Pământului”. Îi știu pe clujenii din mișcare de câțiva ani, când făceam cu unii dintre ei interviuri la radio despre aceste demersuri.

„Hrană nu Bombe” vă invită, miercuri, 28 decembrie, de la ora 13, la o masă caldă și la un ceai în Piața Mihai Viteazul, Cluj-Napoca. Haideți în număr cât mai mare! Tinerii formați într-o tradiție socialist-libertariană își motivează acțiunea pe pagina de facebook a evenimentului cu următoarele date, din care spicuiesc: „- 950 de milioane de oameni nu au acces la destulă hrană – mai mult decât populația Europei și a Statelor Unite la un loc (conform FAO 2010); – 25.000 de oameni (adulți și copii) mor în fiecare zi datorită foametei; – Conform unui raport al Uniunii Europene din 2010 toți cei 950 de milioane de oameni flămânzi ar putea fi hrăniți de hrană produsă în exces; – Principalul motiv pentru care oamenii nu au acces la suficientă hrană este sărăcia. În fiecare an la nivel global se cheltuiesc 1.600 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea armamentelor și întreținerea armatelor și a conflictelor armate etc.”.

Vom fi prezenți și câțiva membri ai Grupului pentru Acțiune Socială (GAS) pentru a sprijini mesajul mișcării, dar și pentru a aminti participanților scrisoarea deschisă către autorități pentru retragerea trupelor RO din Afganistan și „investirea resurselor economisite cu prioritate în sectorul educativ, în domeniul sănătății și în protecția mediului”.

Adi Dohotaru: Se spune că istoria este o succesiune a violențelor de tot felul, nu doar a cooperării. De ce o mișcare de acest fel ar pune accentul pe non-violență când violența fizică, abstractă sau sistemică pare parte a naturii umane? Cum e răsturnat un sistem opresiv pe baza unei filozofii non-violente? Cum e răsturnat acel sistem pe căi non-violente dacă suntem într-un lagăr de concentrare sau dacă ne referim la simplul nostru apetit pentru carne animală..

Food Not Bombs Cluj: Din păcate, suntem într-adevăr înconjuraţi de violenţă constant. Vine în diferite forme, diferite intensităţi. Food not bombs este o formă de protest paşnică, împotriva violenţei. Este o modalitate de a protesta împotriva consumerismului, conflictelor armate (care deşi trăim in 2011, se pare că „conducătorii” noştri nu se mai satură de ele), sărăciei, foametei şi nu în ultimul rând împotriva masacrului de animale. Toate înglobate de capitalism, care până la urmă se face vinovat pentru situaţia în care ne aflăm. Da, se pare că violenţa este parte a naturii umane, dar trăim într-o lume în care putem decide când să fim violenţi şi când nu. Avem posibilitatea asta. În schimb, în zonele de conflict, oamenii sunt victimele violenţei armatei, statului, intereselor însetaţilor de bani. Aceşti oameni nu mai au luxul de a alege cum să acţioneze, din păcate răspunsul la violenţă  este tot cu violenţă. Considerăm că un sistem opresiv nu poate fi răsturnat fără violenţă. S-a încercat de-a lungul istoriei, dar până la urmă s-a ajuns şi la violenţă (ex mişcarea aboliţionistă). Cât despre apetitul unora pentru carne… Nu vedem nicio diferenţă între suferinţa oamenilor şi suferinţa animalelor. Ceea ce se întâmplă în fermele industriale poate fi uşor comparat cu holocaustul. Pentru cei interesaţi recomandăm cartea lui Jonathan Safran Foer – „Eating animals”, plus internetul este plin de documentare şi literatură în legătură cu subiectul acesta (de exemplu, documentarul Earthlings).

A.D.: Ce vă revoltă, pentru ce luptați?

F.N.B. CJ: Ne revoltă foarte multe chestii. Am spus şi mai sus o parte. Trăim într-o lume în care suntem înconjuraţi de indiferenţă. Indiferenţă faţă de suferinţa oamenilor şi animalelor din jur şi faţă de mediu. Rasismul, sexismul, homofobia, naţionalismul extremist, ura de toate felurile sunt în continuare prezente în societate. Avem acces la informaţie mai mult ca niciodată, dar alegem în continuare să rămânem ignoranţi. Şi pe de-asupra biserica şi statul fac tot ce le taie capul, fără să ţină cont de oameni.

A.D.: Ce faceți când nu există un consens, un principiu de bază „Food Not Bombs”, în grupul vostru? Abandonați luarea unei decizii?

F.N.B. CJ: Nu am avut probleme în legătură cu „Food Not Bombs”. Conceptul este foarte clar şi între noi nu au existat discuţii în contradictoriu. Oamenii care vor să se implice, se implică de bună voie şi de-obicei sunt la curent cu ideea de „Food Not Bombs”, iar cei care au dileme ne întreabă şi noi îi lămurim.

A.D.: Cum vă asigurați că la astfel de acțiuni vin cei care au nevoie de mâncare și nu un public relativ îndestulat, dar care simpatizează la cauza pacifistă și empatizează cu grupurile sociale afectate de sărăcie? Sau pun problema în termeni greșiți? E mai importantă o participare simbolică ce accentuează mesajul unor programe sociale și comunitare mai vaste în detrimentul alocării de resurse pentru eforturile militare și de securizare?

F.N.B. CJ: Este important să participe ambele categorii de oameni, după cum este scris şi pe manifest, nu este un act de caritate şi nu încercăm să separăm oamenii. De asemenea, oamenii care participă “simbolic” se implică şi ajuta foarte mult la faţa locului. Fie prin servitul mâncării, fie prin împărţirea de flyere şi invitarea trecătorilor la masă. Mişcarea „Food Not Bombs”, nu îşi propune să hrănească pe toată lumea, ci să atragă atenţia asupra unor probleme.

A.D.: Există o grămadă de prejudecăți sociale vizavi de mișcarea anarhistă / socialist-libertariană. Ce anume a apelat la voi din tradiția stângii libertariene?

F.N.B. CJ: Prejudecăţile faţă de mişcările de stânga în România există din cauza asocierii cu aşa-zisul comunism din timpul lui Ceauşescu. Noi am început să cochetăm cu ideile de stânga încă de când eram copii. Ceea ce ne-a influenţat atunci era muzica, unde am şi auzit prima oară despre aceste idei. Probabil iniţial a fost cea mai interesantă ideea de libertate. În mare, credem că anarhismul ar fi cel mai bun mod de a trăi, astfel încât să existe cooperare şi nimeni să nu fie oprimat, iar părerea tuturor să fie auzită.

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | 5 Comments

Marșul pentru Dreptate Socială

INVITAŢIE

Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), format din asociații, activiști, universitari și artiști, care militează pentru desegregare socială şi dezvoltare locală incluzivă, te invită la

Marșul pentru Dreptate Socială

Ce facem?

Exprimăm solidaritate cu cetățenii Clujului care:
- vor să lucreze, dar nu găsesc un loc de muncă;
- lucrează în condiții mizere, de exploatare, fără ca munca să le fie răsplătită echitabil;
- își cresc copiii cu teama că mâine nu vor mai avea ce pune pe masă;
- nu dețin o locuință și riscă să fie evacuați în stradă;

- trăiesc în nesiguranţă;

- nu-şi permit să aibă grijă de sănătatea lor şi a copiilor lor;
- locuiesc în condiții precare, asemenea celor aproape 2.000 de oameni care trăiesc lângă groapa de gunoi din Pata Rât;
- sunt români, maghiari, romi etc. și vor să trăiască împreună într-o societate fără prejudecăți;

- vor să fie consultaţi de aleşii lor în legătură cu deciziile care îi afectează;

- refuză să accepte ca oamenii care au ajuns să trăiască în sărăcie să fie blamaţi pentru necazurile lor, marginalizaţi şi izolaţi la periferie.

Ce poți face?

Vino și tu la primul marș anti-segregare din România cu un mesaj care să exprime dorinţa noastră pentru dreptate socială. Autoritățile locale și opinia publică au ignorat îndeajuns formarea celui mai mare ghetou din Europa în jurul unei rampe de gunoi. Spune NU rasializării sărăciei! Spune NU nedreptăţii sociale! Acţionează ÎMPOTRIVA marginalizării sociale!

Când şi unde?

Luni, 19 decembrie 2011, ora 15.00, cu pornire din Piața Avram Iancu, pe traseul B-dul Eroilor – Piața Unirii – Piața Muzeului – Palatul Telefoanelor – str. Barițiu.

De ce?

Marșul pentru Dreptate Socială se desfășoară în contextul în care se comemorează un an de la evacuarea de către autoritățile locale a peste 250 de suflete de pe str. Coastei în apropierea gropii de gunoi a orașului. Decizia primăriei a fost sancţionată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar amenda derizorie de 8.000 lei nu acoperă dauna morală comisă. Primăria, împreună cu noi toţi, putem face mai mult. Societatea civilă a intervenit cu critici, dar și cu expertiză pentru ca autoritățile locale să elaboreze proiecte integrate de locuire de care să beneficieze atât majoritari, cât și minoritari. Politicile publice întârzie însă să se materializeze. Hai să le dăm un impuls!

Dreptatea socială se bazează pe principiile egalităţii şi solidarităţii, pe asigurarea efectivă a drepturilor omului şi pe recunoaşterea demnităţii umane. Ea presupune distribuirea echitabilă a resurselor, participare la luarea deciziilor în spațiul politic și în economie, precum şi oportunitatea tuturor de a beneficia de bunăstare socială. Alătură-te marşului, pentru a nu tolera o lume a abuzurilor, a inechităților și a nedreptăților sociale! Prin efort colectiv și repetat această situație se poate schimba.

Unde continuăm?

Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, în colaborare Fundaţia Tranzit, te invită la Dezbaterea publică „Privind înspre viitor – dreptate socială prin locuire decentă”, care se desfăşoară la Casa Tranzit de pe str. Bariţiu nr. 16 cu începere de la ora 15.45.

Program

-          15.45 – 16.00: „Supereroi”, expoziţia copiilor din Pata Rât şi de la Şcoala Elf prezentată de Alina Bradu (artistă), Cristina Raţ (gLOC) şi Carmen Costina (Şcoala Elf); proiectul Protokoll/ ŞPAC „Pata Rât” prezentat de Szilárd Miklós şi Dénes Miklósi; moderator Adrian Dohotaru (gLOC)

-          16.00 – 16.15:  „Un an de la evacuări. Calitatea vieții la Pata Rât” – Cercetare European Roma Rights Center, prezentare Dezideriu Gergely (Director Executiv), Dana Iepure (avocat) şi Concetta Smedile (cercetător)

-          16.15 – 16.25: Mesajul Amnesty International cu ocazia unui an de la evacuările din 17 decembrie 2010 prezentat de Adrian Dohotaru (gLOC)

-          16.25 – 17.35: Ce am făcut şi ce ne propunem mai departe?, prezentări de Enikő Vincze (gLOC), Yesim Oruc (UNDP), Alexandros Tsolakis (Comisia Europeană, DG Regio), Kálmán Mizsei (OSI), Bert Loijii (Fundaţia Pro Roma), Adrian Pusztai şi Ernest Creta (locuitori Pata Rât), moderator prof. dr. Maria Roth (gLOC)

-          17.35 – 18.45: Documentar „Prea fericiții de la groapa de gunoi”, urmat de sesiune de întrebări și răspunsuri alături de unul dintre realizatorii filmului, Farid Fairuz, și protagoniști

-          18.45-19.00: „Jocuri ţigăneşti” prezentate de copiii din „Noul Pata Rât”

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | Leave a comment

Când statul este în ilegalitate: note la democrația participativă din Parcul Central

Evenimentul din Parcul Central al Clujului la care au participat vreo 35 de persoane și 15 jurnaliști a fost, mai degrabă, o propunere de negociere decât o manifestație. Asta pentru că au fost invitați reprezentanți ai autorităților și firme contractate de primărie pentru lucrări. Ne-au așteptat Ovidiu Câmpean, șef Serviciu Relaţii Comunitare din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, arhitectul Adrian Borda, proiectantul lucrărilor de reamenajare a parcului și Mircea Crăciun, managerul firmei Eco Garden, contractată de primărie pentru toaletări. Reamintesc că mobilizarea are loc în contextul în care cetățenii, specialiștii și media locală au semnalat gravele erori cu privire la „toaletarea” parcului. Primăria invocă studii preliminare de îngrijire a copacilor aparținând specialiștilor, pe care cei din urmă nu le recunosc ca fiind ale lor. Până acum, s-au depus sesizări, s-a mai făcut o acțiune contestară în parc, s-au purtat dialoguri informale cu reprezentanți ai primăriei etc. Deși nu s-a obținut stoparea lucrărilor până la găsirea unor soluții adecvate de curățare a copacilor, cea mai importantă concesie obținută este posibilitatea realizării unei dezbateri la primărie care să ia în calcul cele mai bune soluții de îngrijire a arborilor din Parcul Central și un eventual angajament de politică publică pentru ca arborii din oraș să fie mai bine întreținuți. După cum au recunoscut reprezentanții primăriei, copacii din parc au fost neglijați de aproape 40 de ani, de aceea intervențiile actuale par așa drastice (și eronate, spun specialiștii). Să sperăm că întâlnirea va avea loc la primărie, cu specialiști, câțiva cetățeni interesați de parc din asociații și, desigur, reprezentanți ai autorităților și ai firmei contractate. Principala problemă a primăriei este că lucrările de amenajare nu sunt girate de niciun specialist independent, iar la discuții nu a venit vreun specialist arboricultor din partea lor. Criticile cu privire la lucrări au fost formulate la evenimentul de ieri de Vasile Cristea, directorul Grădinii Botanice. Repet, specialistul contractat de primărie recuză paternitatea studiului preliminar și acuză gestiunea deficitară a toaletărilor, iar alți doi specialiști universitari au depus sesizări la primărie și Garda de Mediu cu privire la lucrări.

Câteva considerații rapide cu privire la eveniment:

-          Dacă autoritățile sunt dispuse să negocieze minimal, se poate renunța la protest (noi aveam pregătite două jocuri politice: Mafia și intratul cu un trunchi-berbec în ușa primăriei). Protestul poate funcționa mult mai bine când negocierile eșuează (de pildă, dacă primăria nu acceptă dezbaterea la primărie în ciuda unei anumite disponibilități, chiar dacă neconfirmate complet).

-          Evenimentele de acest fel pot fi văzute, scuzați-mi limbajul pretențios, drept Micro-Constituante AD-HOC în care cetățeni, autorități și specialiști negociază spontan, la fața locului, în momentul apariției unei probleme, soluțiile cele mai bune la un conflict. Însă pentru ca asta să se întâmple trebuie create cadre participative și deliberative la nivel legislativ care să permită consultarea cetățenilor și care să reîmprospăteze ponosita democrație reprezentativă de sorginte electoralo-liberală.

-          O amică participantă m-a întrebat neîncrezătoare dacă astfel de acțiuni au vreun rost, dacă au avut vreodată succes la Cluj. Mi-am amintit instant de stoparea lucrărilor ilegale ale clubului CFR din Parcul Feroviarilor despre care i-am povestit pe scurt (dar mi-au venit și alte exemple în cap legate de începutul unei infrastructuri de rețele de biciclete la Cluj, care nu ar fi fost posibile fără marșurile bicicliste; sau neconstruirea de către Biserica Ortodoxă a complexului teologic într-un părculeț din Gheorgheni în urma unei petiții GAS, semnată de 10 asociații și câteva sute de clujeni, primind, din nefericire pentru romii izolați la groapa de gunoi a orașului, terenul pe care stăteau pe str. Coastei ș.a.).

-          Dacă media ar ieși dintr-o logică a prezentării cu precădere a conflictelor și „noutăților” și ar mediatiza mai des astfel de exemple de succes de participare cetățenească în viața publică, cred că ar fi mai multă încredere și speranță de rezolvare a diferendelor în spațiul public (și nu amortizate în spatele ușilor închise). În sensul paradigmei conflictuale, niște jurnaliști mi-au spus că ei nu mediatizează evenimentul pentru că a mai fost un protest în Parc și nu apare un element vizual radical și conflictual care să fie demn de știre.

-          Evenimentele fără recuzită vizuală nu prea au farmec, pentru că e greu de catapultat prin alte metode un mesaj care să atragă instant atenția. Mă gândesc că nu ar fi rea ideea înființării unui fel de MindBomb (sau de reactivat MindBomb-ul, de ce nu?) care să aibă o anumită autonomie la manifestații, proteste și alte activități cetățenești participative și să facă artă socială de calitate. Dacă se strâng zece oameni într-un astfel de grup informal de artiști ar putea suplimenta manifestațiile bilunare clujene cu un spor de imaginație.

-          Primăria trebuie să explice mai bine cetățenilor proiecte de interes public și să consulte cetățenii. De pildă, o ilegalitate a primăriei în cazul Parcului Central este că nu a desfășurat panouri largi cu reamenajările în parc și nu a cerut opiniile publicului în modele specifice de anunț cum e cel de mai jos. Așadar, cereți aceste panouri, așa cum indică legea, când statul sau investitori privați desfășoară lucrări de interes public (Ordin nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare si consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism). Dacă nu le vedeți, statul este în ilegalitate:

A. Model panou 1

…………………………………………………………………

(denumirea administratiei publice locale)

REPREZENTARE

VIZUALA SUGESTIVĂ

(SCHEMATICĂ)

A INTENTIEI

Data anuntului:…………………..(ziua/luna/anul)
INTENTIE DE ELABORARE

PLAN URBANISTIC ……………………………………………………………….

(general, zonal, de detaliu)
Argumentare: …………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

Initiator: ………………………………………………………………………………………..

(numele si prenumele/denumirea)

PUBLICUL ESTE INVITAT SĂ TRANSMITĂ OBSERVATII SI PROPUNERI

privind intentia de elaborare a planului urbanistic…………………….(general, zonal, de detaliu)

în perioada ………………………..-………………………..

(ziua/luna/anul) (ziua/luna/anul)

Persoana responsabilă cu informarea si consultarea publicului: …………………………………………………………………………………..

(numele si prenumele, functia)

adresa ………………………………….., telefon …………………………., e-mail …………………………….

Observatiile sunt necesare în vederea ………………………………………………………….

(de exemplu: stabilirii cerintelor de elaborare/eliberării avizului de oportunitate)

Răspunsul la observatiile transmise va fi……………………………………………

(modul în care va îi pus la dispozitia publicului, data si perioada)

Etapele preconizate pentru consultarea publicului până la aprobarea planului:

- ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

- ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

- ………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

(metoda/scopul/perioada)

-          – Datele de mai sus vor fi înscrise obligatoriu într-un panou de minimum 60 x 90 cm, confectionat din materiale rezistente la intemperii si afisat la loc vizibil pe toată perioada.

-          – Literele vor fi tipărite având o înăltime de cel putin 5 cm, respectiv 7 cm pentru “Intentie…”, “Publicul este…”.

-

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | 1 Comment

Democrație participativă: mobilizează-te pentru Parcul Central!

Ce se întâmplă?

Parcul Central este mutilat. Cetățenii, specialiștii și media locală au semnalat gravele erori cu privire la „toaletarea” parcului. Primăria invocă studii preliminare de îngrijire a copacilor aparținând specialiștilor, pe care cei din urmă nu le recunosc ca fiind ale lor. Cetățeni asociați, experți din universitățile locale și reprezentanți ai autorităților sunt chemați să negocieze cele mai bune soluții de îngrijire a copacilor din cel mai important parc al Clujului. Iar dacă municipalitatea și firma contractată sunt în continuare surde la apelul nostru, ne mutăm la Primărie. Batem la ușa autorităților cu trunchiurile tăiate abuziv ale copacilor până când ne vor auzi și vor deschide.

Ce poți face?

Luptă-te pentru un spațiu public în care opțiunile cetățenilor contează, nu doar ale instituțiilor statului sau ale capitalului. Vino cu prietenii tăi în Parcul Central ca să împiedicăm ciuntirea copacilor!

Când?

Luni, 12 decembrie, ora 13.00, Parcul Central (la intrarea dinspre Teatrul Maghiar)

De ce facem asta?

În lipsa unei responsabilizări cotidiene a fiecăruia dintre noi, spaţiul public va rămâne mereu anexat unor sensuri şi interese care îi sunt străine.

Analiza experților:

Ora de Cluj: Conferenţiarul universitar Liviu Holonec – despre care Primăria Cluj-Napoca a anunţat că ar fi autorul studiului folosit pentru “toaletările” de arbori din Parcul Central “Simion Bărnuţiu” – spune că nu a întocmit niciun proiect în acest sens.

Eu nu am făcut niciun proiect. Am fost solicitat anul trecut de proiectanţii lucrărilor pentru Parc să fac o listă, la modul general, cu ce presupune refacerea parcului. Am scris acolo că trebuie cuantificată starea de sănătate a fiecărui copac, că trebuie înlăturate ramurile uscate din coronament. Am scris cam ce specii se pretează să fie plantate, că arborii în stare avansată de deteriorare trebuie scoşi şi înlocuiţi, pe rând. Pe urmă nu m-a mai solicitat nimeni. Totul a fost la modul general”, a declarat pentru OradeCluj.ro conferenţiarul Liviu Holonec, care predă Gestiunea ecosistemelor forestiere la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV).

Citynews: Vasile Cristea, directorul Grădinii Botanice, considera că toaletarea copacilor din Parcul Central este absolut hidoasă şi că lucrările ar trebui oprite: „Consider că parcul nu arata aşa cum ar trebui pentru un oraş ca şi Clujul. Tăierile sunt hidoase, nu merg nici pe tăieri de regenerare, nici pe tăieri de întinerire şi nici nu este o tăiere estetică. Nu este prea târziu să luăm atitudine, eu până sâmbătă nici nu ştiam ce se întâmplă acolo, nu am mai trecut prin parc. Deocamdată este afectată partea dinspre Someș. Tot ce pot să le spun este să respecte regulile de tăiere a arborilor. Cei care conduc vor ţine sau nu vor ţine cont de părerea populaţiei, dar ar fi bine să o facă”, a explicat Cristea.

Posted in Evenimente | Tagged , , | 1 Comment

Ardealul și idealul federației

Articolul lui Gr. Munteanu, Situațiunea socială a Ardealului și ideia Federațiunii este de interes în condițiile apariției în ultima decadă în spațiul românesc a unei stângi care se revendică din tradiția socialismului libertarian / anarhismului. Autorul arată în articolul scris în revista Dacia viitoare (nr. 11, 1883), publicație editată de studenții români la Paris și apoi la Bruxelles, că există mai multe tipuri de patriotism, în afara patriotismului elitelor, care lasă neatinse ierarhiile sociale existente în cadrul etniei sau naționalității. Apoi, este combătut idealul unui stat burghez care ar include românii din toate provinciile pe motiv că statul este unul dintre marii exploatatori alături de capital, din cauza numeroaselor dări și taxe menite pentru menținerea privilegiilor aparatului administrativ și pentru prezervarea proprietății private (pp. 167-168). Enjoy:

„Fiind pentru emanciparea populațiunii române din Dacia suntem în acelaș timp contra statului daco-român. Dorind din inimă și lucrînd toată vieața noastră pentru emanciparea fraților noștri, ceia ce nu voim și ceia ce nu înțelegem este statul, noi, propovăduitorii ai revoltei și independenței.

Statul este o ficțiune și în acelaș timp cea mai rea și cea mai proasta tiranie, dacă se poate grada astă nenorocire. În numele ficțiunii, a rațiunii de stat, se organizează suferința; în numele statului un imbecil sau mii stăpânesc. Interesele statului sunt contrare intereselor popoarelor; statul presupune ca concepțiuni a priori corupțiunea, armata, recompensele, birul.

Astăzi când netrebuința stăpânilor e arătată, desființarea acestei ficțiuni e o cestiune de timp. Neapărat că spiritul de reacțiune ține încă in loc progresul și șarlatanii îl încătușează; evenimentele însă ne anunță că lucrarea de desființare e începută.

Când cu proclamarea regatului la  noi, un deputat protestând contra lui invocă tradițiunile republicilor din evul mediu a Vrancei, Dornei și Tigheciului. Le invoca serios? Acele republice erau mici state, boerii sau banate, organisate dupe modelul republicilor aristocratice italiene. Să scăpăm de rigat spre a scăpăta în feudalitate nu e tocmai o fericire și nu aceasta e dorința noastră cari nu ne oglindim in trecut și voim o formă noue în care individul liber, comuna liberă, fie care colectivitate națională liberă în credințile și speranțile ei, să trăească, de ar fi un pumn de oameni ca Arnăuții și Muntenegrenii sau o Polonie întreagă. Precum în organismul animal fie care celulă e pe deplin independentă astfel voim să fie și în organismul social. Concepțiunea aceasta, anarchistă, nu e definită de Aristot și prin urmare scandalisează multe inteligențe delicate, ea e aspru combătută de socialiștii statiști cari ar voi să transforme societatea într’o ierarchie de mandarini, de administratori și de administrați. Ei sunt antipodul nostru cari credem că rolul statului e de a strica pe ori ce pune mâna și servesce ca disolvant nenorocit în societățile moderne. – Eată de ce dorind emanciparea economică, voim federațiunea între provințiile românesci. – Ca corolariu a federațiunei voim guvernarea fie-căruia prin sine însușii cum ii va plăcea. Ordinul social, ca și cel economic, ar resulta din combinarea intereselor tuturor. Federațiunea, garantând și necontopind libertatea individuală și libertatea națională e forma cea mai ridicată a asociațiunii, ne apărat presupuind inegalitatea socială și economică delăturată, căci altfel n’ar fi o federațiune ci o cârdășie a câtor-va esploatatori. – ”

Posted in Articole | Tagged , , , | Leave a comment

Nesupunerea civică este legitimă într-o democrație?

Puteți descărca eseul lui Thoreau despre nesupunere civică dintre paranteze (thoreau civil disobedience), pentru a înțelege împrejurările în care a apărut acest concept, dezvoltat apoi de Gandhi, Martin Luther King, dar și de radicalii șaizeciști și de altermondialiștii anilor 90.

Posted in Evenimente | Tagged , , , , , | Leave a comment

Scrisoare deschisă: retragerea trupelor RO din Afganistan

Scrisoare deschisă către,

CSAT

Guvernul României

Ministerul Apărării Naționale

Uniunea Social-Liberală

Grupul pentru Acțiune Socială (GAS) și organizațiile partenere condamnă continuarea politicii dezastruoase de implicare a armatei române pe teatrele de operațiuni din Afganistan, coordonate de SUA. În acest sens, solicităm:

  1. Prezentarea de către Guvern a unui calendar de retragere a celor aproape 2.000 de militari din Afganistan;
  2. Prezentarea de către Ministerul Apărării Naționale, pe baza Legii 544/2011 privind liberul acces la informații de ordin public, atât a cuantumului cheltuielilor pe teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan, cât și o prezentare detaliată a cheltuielilor pe tipuri de activități (achiziții de arme, tehnologie militară, salarii etc.);
  3. Prezentarea de către Uniunea Social-Liberală (USL) a unei poziții publice cu privire la retragerea trupelor din Afganistan în favoarea utilizării resurselor pentru a contribui la atenuarea crizei economice din România;
  4. Investirea resurselor economisite cu prioritate în sectorul educativ, în domeniul sănătății și în protecția mediului.

Demersul este motivat de următoarele considerații:

-          Armata SUA și aliații nu au acționat ca o forță de eliberare având în vedere că ocupă Afganistanul de un deceniu, iar crearea unui stat democratic viabil, clamată de guvernul american la începutul invaziei armate, s-a dovedit un eșec;

-          România a risipit în Irak și Afganistan, din banii contribuabililor, aproape un miliard de dolari (din surse mediatice), însă sumele reale sunt mai mari dacă bugetul este prezentat transparent, resurse care ar putea fi folosite pentru consolidarea democrației, însă în spațiul românesc, și nu pentru și prin eforturi militare în țări îndepărtate;

-          Sute de mii de civili irakieni și afgani au fost uciși în urma războaielor, zeci de soldați români au decedat sau au fost răniți. Contribuția la acest măcel trebuie să înceteze din respect pentru sanctitatea și demnitatea ființei umane;

-          Statul român a ascuns motivele economice reale ale implicării României în războaiele din Irak și Afganistan, adică profitul rezultat din oportunitatea de a derula afaceri și de a recupera datorii, prilej ratat oricum de statul român și capitalul autohton, potrivit diplomaților.

Cu stimă,

GAS și partenerii: CNS „Cartel Alfa”, Asociația Proiect Protokoll, European Alternatives, Eco Ruralis, CriticAtac, Asociația Efectul Fluture, Luna Amară, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu,  Asociația Front, ParadisGaraj, Biroul de Cercetări Melodramatice, Spaţiu Comun, Postspectacol, Thrashsilvania Bandana Collective (TBC)

Dacă susții declarația cu privire la retragerea trupelor române din Afganistan, trimite un email aleșilor și Ministerului Apărării:

  1. parlamentarilor din circumscripția ta – Intră pe http://www.euroavocatura.ro/colegii_uninominale_alegeri_2008.php caută județul tău și apoi numărul colegiului uninominal în funcție de strada pe care stai. După care intră pe http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.ce?leg=2008 caută județul tău și vezi care e deputatul ales în colegiul uninominal din care faci parte.
  1. completează formularul-tip al Ministerului Apărării pentru solicitarea de informații publice – http://www.mapn.ro/legislatie/index.php și trimite la adresa aceasta – publicinfo@mapn.ro
  2. prezintă Ministerului Apărării și parlamentarilor propriile motive pentru retragerea trupelor din Afganistan și investirea resurselor în România, în completarea scrisorii deschise

Dacă asociația sau instituția din care faci parte se alătură demersului, trimite un email la adresa gas.org.ro@gmail.com.

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | 2 Comments

Luare de pozitie cu privire la modul in care Guvernul Romaniei trateaza educatia, iar Ministrul Educatiei, studentii din Romania

Update:ANOSR salută ocuparea Facultății de Istorie și anunță consultări studențești în centrele universitare. Din comunicatul de azi:

Protestele studentesti continua!

Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania anunta ca va continua actiunile de protest datorate modului in care Guvernul Romaniei si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului trateaza educatia si studentii.

Propunerea Guvernului privind bugetul alocat educatiei denota o lipsa majora de responsabilitate fata de viitorul tarii! ANOSR solicita acordarea a 6% din PIB pentru educatie, conform Legii Educatiei! Cresterea nivelului de educatie al populatiei si cresterea calitatii educatiei sunt cele mai sigure metode de dezvoltare ale unui stat, aducand beneficii sociale, economice si culturale Romaniei.

ANOSR solicita si adoptarea Statutului Studentului. Lipsa unui motiv pentru neadoptare si decizia de a intrerupe comunicarea cu reprezentantii studentilor in urma actiunilor de protest din 17 noiembrie denota o lipsa totala de consideratie si respect fata de rolul studentilor in dezvoltarea educatiei si a societatii in general.

In acest sens, organizatiile membre ANOSR vor demara consultari in 16 centre universitare iar liderii organizatiilor se vor intalni la sfarsitul saptamanii la Galati, pentru a discuta viitoarele forme de protest. Pana acum, in noiembrie au fost organizate actiuni de protest in Bucuresti, Cluj Napoca, Timisoara, Iasi, Galati, Baia Mare, Alba Iulia, Suceava si Petrosani.

ANOSR saluta initiativa studentilor din Facultatea de Istorie si incurajeaza studentii din Romania sa revendice universitatile, al caror principal scop este acela de a raspunde nevoilor lor de formare si dezvoltare. Incurajarea si manifestarea spiritului critic stau la baza construirii unei democratii reale, atat de necesare in Romania! De asemenea, speram ca aceste miscari vor reusi sa schimbe opinia vadit raspandita in randul guvernantilor conform careia studentii sunt doar o masa de manevra!

„Educatia este cel mai important pilon al dezvoltarii unei societati. Atat timp cat decidentii nu o vor trata cu respect – in termeni de investitie si de drepturi ale tuturor participantilor la educatie – Romania va ramane blocata in crizele prin care trece – economica, sociala si politica. Salutam actiunile studentilor la Facultatea de Istorie! Speram ca un numar cat mai mare de studenti sa se mobilizeze pe mai departe pentru a lupta pentru drepturile lor!” – Daniela Alexe, presedinte ANOSR

Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR), in calitate de reprezentant legitim al studentilor, se opune propunerilor Guvernului legate de proiectul privind bugetul Romaniei pentru anul 2012, publicat pe site-ul Ministerului Finantelor (disponibil la adresa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget2012/Buget_anii2010-2015Proiect.pdf ) in care fondurile alocate educatiei nu respecta procentul de 6% din PIB!

In contextul in care educatia este un bun public si un drept consitutional al fiecarui cetatean, procentul scazut din PIB alocat educatiei reflecta modul superficial in care guvernantii investesc in viitorul acestei tari. Astfel, in loc sa preluam din exemplele de buna practica ale unor state precum Austria, Franta sau Norvegia care investesc, in timp de criza, in cresterea nivelului de educare al populatiei, Romania propune investitii in administratia prezidentiala si servicii de informatii. Mai rau ca in bancurile copilariei!

Consideram ca o investitie corespunzatore in educatie, in acord cu Legea Educatiei Nationale, este absolut necesara scoaterii din impas a acestui domeniu si a tarii, care ar beneficia enorm de pe urma cresterii nivelului de educare al populatiei si a calitatii procesului educational.

Cresterea accesul la invatamant superior este un obiectiv al Romaniei asumat inclusiv la nivel international. Insa, in contradictie cu acesta, deciziile Guvernului si investitia precara in educatie vor determina ca doar studentii care provin din familii cu situatie financiara buna sa poata parcurge un program de studii, calitatea educatiei sa scada, rata de abandon la nivel de invatamant superior sa creasca, un numar din ce in ce mai mic de cadre didactice de calitate sa intre in sistem – efecte ce vor avea un impact distructiv asupra sistemului de educatie deja inechitabil si greu accesibil, si asupra societatii in ansamblul ei.

Continue reading

Posted in Evenimente | Tagged , , , | Leave a comment

„Educația este transformată într-o marfă, universitatea în simplu furnizor, iar studenții în clienți”

- Interviu cu Daniela Alexe, președinte ANOSR -

Asociațiile studențești din spațiul autohton au gestat în anii 2000 într-o „tăcere asurzitoare”. Cu toate acestea, în ultimul timp Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) se mișcă mai bine la nivel național în a formula revendicări democratice și materiale în sprijinul studenților, semn că se poate închega un nou spirit asociativ la nivelul universităților. Bătălia este inegală. În general, studenții sunt colonizați de marele capital și de stat și naturalizează limbajul ajustării la cerințele pieței și formării de „competențe”. Studenți-clienți sunt văzuți ca rotițe în mecanismele profitului, pe foarte mulți dintre ei nici nu îi deranjează, dar aceste trenduri pot fi inversate. Mișcările studențești autohtone au încercat prin tactici variate – negocieri, petiționări, propunerea de expertiză și, în ultimul timp, ieșiri în stradă – să propună Ministerului Educației „Statutul Studentului”, neadoptat până acum. Daniela Alexe, președinta ANOSR, explică într-un interviu via e-mail, care sunt mizele „Statutului studentului”, pentru care se manifestă în stradă joi, 17 noiembrie, în centrele universitare din România. La Cluj, studenții se întâlnesc la ora 16.00, în fața Casei de Cultură a Studenților. Preconizez că statutul va fi adoptat în funcție de numărul de studenți conștienți că se pot asocia cu scopul de a milita pentru drepturile lor de participare la luarea deciziei în universitate. Dacă mișcările studențești vor fi anemice, îi va fi mai ușor statului să se dispenseze de revendicări.

Adi Dohotaru: Care sunt cele mai importante drepturi pentru studenți propuse în Statul Studenților, document neadoptat de Ministerul Educației?

Daniela Alexe: Cel mai important beneficiu pentru studenți este acela că vor avea un document în care vor găsi toate drepturile lor într-un mod centralizat și legiferat astfel încât ei să le poată cunoaște și să evite abuzurile. În ceea ce privește drepturile incluse acestea sunt de la drepturi sociale, educaționale, cât și dreptul la reprezentare în toate structurile decizionale ale universității. Printre ele regăsim:

  1. Dreptul garantat la burse sociale, de studiu, de merit și de performanță!
  2. Dreptul de reprezentare independentă și pe BUNE în toate structurile universității
  3. Dreptul la liberă exprimare
  4. Dreptul la un învățământ centrat pe student
  5. Dreptul la un învățământ de calitate
  6. Dreptul la practica de specialitate pe BUNE
  7. Dreptul la o evaluare OBIECTIVĂ
  8. Dreptul de a participa la mobilități studențești
  9. Dreptul la un transfer POSIBIL într-o altă universitate
  10. Dreptul la suport de curs GRATUIT
  11. Dreptul de a-ți evalua profesorul de la curs și de a CONTA această evaluare
  12. Dreptul la contestarea notelor din examene și la o reevaluare OBIECTIVA
  13. Dreptul de a NU participa la cursuri/seminarii mai mult de 8 ore pe zi
  14. Dreptul de a-ți alege cursuri opționale și facultative din TOTALITATEA cursurilor oferite de universitate
  15. Dreptul de a primi gratis un Ghid al Studentului cu toate informațiile necesare
  16. Dreptul la proprietate intelectuală
  17. Dreptul de a-ți fi înregistrate toate cererile scrise sau online și de a primi răspuns scris sau online la acestea
  18. Dreptul la de a beneficia pe GRATIS la servicii de informare, consiliere academică, profesională, psihologică și socială
  19. Dreptul la cumularea bursei sociale cu celelalte tipuri de burse
  20. Dreptul la asistență medicală GRATUITĂ
  21. Dreptul garantat la reduceri cu 50%  pentru transportul local în comun, de suprafață și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, în tot timpul anului calendaristic
  22. Dreptul la tabere de vară și de iarnă
  23. Dreptul la subvenții pentru cazare dacă universitatea nu îți poate oferi loc în cămin
  24. Dreptul garantat la subvenții pentru cămine și cantine
  25. Dreptul de a fi informat cu privire la numărul, tipul și cuantumul fiecărei taxe practicate de universitate precum și destinația banilor
  26. Dreptul de a-ți fi eliberate GRATIS diplomele, adeverințele, legitimațiile și carnetele
  27. Dreptul de a nu ți se modifica contractul de studii în timpul anului universitar

Continue reading

Posted in Articole | Tagged , , , | 2 Comments

Fară termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa

DATA: Vineri, 18 noiembrie, 2011

ORA: 12:00 (prezentare carte, proiecţie film, discuţii)

LOCATIE: Sediul Facultăţii de Sociologie, strada Plugarilor, nr. 34, etaj I, sala 7
Prezentarea cartii:
Fară termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa

Coordonatori: SERGIU MUSTEAŢĂ si IGOR CAŞU. Volumul reprezintă raportul comisiei pentru studierea comunismului din Republica Moldova, însoţit de un demers ştiinţific comparativ privind investigarea crimelor comunismului în alte foste ţări comuniste.

Lansarea volumului va fi urmata de proiectia documentarului:

“The Soviet Story” (regizor: Edvins Snore, film premiat cu Mass Impact Award, Boston Film Festival, 2008) si discutii cu participarea istoricilor invitati.

DESPRE INVITAŢI: SERGIU MUSTEAŢĂ, istoric, conf. universitar, dr. la Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chişinău, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Istorici din Moldova şi vice-preşedinte al Comisiei pentru Analiză şi Evaluarea Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova. IGOR CAŞU, istoric, conferenţiar univ., dr. la Universitatea de Stat Moldova, directorul Centrului pentru Studiul Totalitarismului, Chişinău  şi vice-preşedinte al Comisiei pentru Analiză şi Evaluarea Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova.

Evenimentul este public si organizat in colaborare cu Asociatia Studentilor Sociologi – CLUSTER.

Posted in Evenimente | Tagged , , | 2 Comments

Kit de nesupunere civică – Ediția de buzunar

Kit de nesupunere civică – Ediția de buzunar


-          Realizat de activiști din Campania Salvați Roșia Montană, în urma ocupării Hotelului Continental din Cluj -

cum să sprijini o cauză dreaptă și oamenii buni ce nu se supun legilor proaste
Nesupunerea civilă este refuzul activ de a te supune anumitor legi, norme, şi hotărâri date de un guvern ce prejudiciază o cauza dreaptă, drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor. Nesupunerea civilă este frecvent definită ca fiind rezistenţă nonviolentă. Potrivit conceptului indian, nesupunerea civica s-ar putea spune că este compasiune sub forma unui dezacord respectuos.

Pe scurt, nesupunerea civică este un act democratic ce reprezintă, mai ales, acea acțiune înfăptuită cu intenție, publică și fără violentă, dar nelegală, care are ca scop schimbarea politicii autorităților publice, în baza unei viziuni a moralității și a dreptății considerată ca fiind in interesul public.
Din toate aceste motive enumerate, nesupunerea civică este o forma de manifestare democratică.

Acestea sunt câteva premise de la care pornim:
- Dacă îți cunoști drepturile, ești ferm și crezi în convingerile tale nu trebuie să te lași intimidat, instigat sau provocat. Forțele de ordine vor încerca sa te convingă de contrariul și să te convingă să fii supus. Nesupunerea civică este legitimă, deși exista și forme nelegale de acțiune, atâta vreme cât îmbracă o formă nonviolentă.

- Nu necesita autorizare manifestările culturale (reprezentații de teatru contemporan), sportive (jocuri de grup – „țară, țară vrem ostași!”) sau întâlnirile spontane de tip flash-mob. Dreptul la întruniri publice este garantat prin Constituție (art. 39).
- Nu constituie demonstrație sau protest întrunirile publice spontane, unde cei prezenți manifestă pașnic și nu afișează mesaje violente de orice tip sau bannere (legea nr. 60/1991).
- Forțele de ordine au dreptul să îi legitimeze pe cei prezenți; dar în situația în care situațiile de mai sus sunt respectate de participanți, cam aici se opresc prerogativele lor.
- În cazul legitimării, persoana legitimată poate să refuze deplasarea în orice altă locație (ex. Mașina poliției, secția de poliție etc.). Exercitarea presiunii forțelor de ordine constituie un abuz.

- În cazul în care forțele de ordine vă aplica sancțiuni în cazurile enumerate mai sus, sub forma de amenzi, reținerea la secție etc., ei sunt cei care acționează ne-legal. Nu lăsa uniforma să te impresioneze.

- Orice abuz de acest fel trebuie contestat în formă scrisă, de aceea cereți să vi se prezinte legitimația de serviciu și rețineți numele și gradul organului de control.
- În cazul în care forțele de ordine acționează abuziv și sunteți conduși la secția de poliție să vi se întocmească proces verbal aveți dreptul să nu faceți declarații (decât în prezenta unui avocat) și să nu semnați nimic.
- La final, puteți întocmi la rândul vostru o plângere în cazul  în care considerați că drepturile cetățenești au fost abuzate, ca urmare sau în momentul în care ați participat la o manifestație publică. Aceasta trebuie să fie înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul din orașul de proveniență.

Informații suplimentare despre auto-incriminare și care sunt metodele de a evita acest lucru:
Când aveți de a face cu poliţia și mai ales când ați fost reținuți și conduși la secția de poliție, cel mai bun sfat este sa nu faceți nicio declaraţie. Orice declarație făcută poate fi utilizată împotriva voastră de către politie. Dar vă rugăm să reţineţi că toţi ofiţerii de poliţie sunt oameni la fel ca voi. Nu fiți intimidați de uniforme şi arme. De cele mai multe ori agentți cu care intrăm în contact acționează pe baza unor ordine cu care nu au fost neapărat sunt de acord. De aceea, nu uitați sa fiți politicoși, chiar dacă pare greu. În felul acesta, informația pe care vreți să o transmiteți va ajunge și la forțele de ordine.

Înregistrările video și utilitatea lor:
Importanţa înregistrărilor video este deosebit de mare, iar modul în care este realizată înregistrarea contează mai puțin. Acest lucru este important mai ales atunci când este vorba de interacțiunea cu poliţia. Așa cum se spune: „Dacă nu exista niciun film, nu s-a întâmplat”. Judecătorii tind să creadă cuvântul unui ofiţer de poliţie dacă ceea ce spune ofițerul este  în conflict cu inculpatul. Atunci când filmați, fiți atenți să nu stați în calea forțelor de ordine pentru ca ei să nu considere că le este obstrucționată activitatea. Un instrument excelent pentru activiști este un produs numit Qik. Qik este o aplicație care se instalează pe orice smartphone şi vă permite să transmiteti direct la site-ul Qik în timpul înregistrării. Dacă faceți streaming, este imposibil pentru poliţie să şteargă înregistrarea video. De asemenea, dacă  poliția este informată că transmiteți în direct pe Internet, forțele de ordine s-ar putea gândi de două ori înainte de a acţiona într-un mod nerezonabil.
Și nu uitați! Orice poziție asumată are nevoie de argumente, mai ales o cauza dreaptă. Informați-vă de pe site-ul campaniei Salvați Rosia Montană, www.rosiamontana.org și ramâneți la curent cu noutățile înscriindu-vă pe grupul facebook Save Rosia Montana. Informarea precară aduce prejudicii și nu beneficii! Nesupunerea civică este soluția când autoritățile vă încalcă drepturile!

Posted in Evenimente | Tagged , , | 9 Comments

Seminar „Marx: Capitalul I” la final

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | Leave a comment

Ocuparea Hotelului Continental din Cluj. Cum mi-am ratat „arestarea” – relatare de la fața locului

6 activiști din campania „Salvați Roșia Montană”, au fost reținuți de poliție luni, 7 noiembrie, în urma ocupării clădirii fostului hotel Continental, situat în Piața Unirii, Cluj-Napoca. Miza acțiunii „Occupy Conti with Roșia Montană – Preoccupy Cluj”, care a atras alte câteva zeci de activiști și de jurnaliști și mii de trecători, este simbolică. Activiștii au protestat împotriva „ocupării” de către Roșia Montană Gold Corporation a spațiului public și mediatic prin propaganda pentru un proiect de exploatare la suprafață a aurului de la Roșia, care distruge „valori umane, ecologice, de mediu, de patrimoniu, istorice și arheologice”, după cum arată protestatarii într-un comunicat emis presei. Protestatarii au cerut președintelui să înceteze un lobby dus în interese private, în condițiile în care statul român este acționar minoritar, au cerut instituțiilor mediatice și mai ales celor publice să refuze publicitatea „murdară” a RMGC și CNA „să răspundă plângerilor formulate împotriva publicității mincinoase a RMGC și să o oprească”.

A fost unul dintre cele mai creative proteste autohtone la care am participat. Bannere imense colorau clădirea părăginită, din difuzoare se auzea Bob Marley cu „Stand up, stand up, stand up for your right”, Rage Against the Machine, cântecele revoluției decembriste. Rula și o piesă socială a formației Luna Amară, Mihnea Blidariu, vocalul trupei clujene, fiind cel mai cunoscut dintre protestatarii care au ocupat clădirea. Jos se ofereau informații despre scopul ocupării, iar unii dintre cei care împărțeau au fost duși la secția de poliție pentru că au împărțit fluturași „fără autorizație”. Unii participanți au fost legitimați de poliție. Activiștii prezenți și media speculau asupra momentului în care poliția va intra peste ocupanți. Locația ultracentrală a fost aleasă bine. „Conti” aparține unui om de afaceri cercetat de DNA și fugit din țară. Speranța era că clădirea va fi ocupată mai mult timp pentru că poliția nu poate să scoată forțat ocupanții fără acordul proprietarului. Totuși, un lucru nu a fost luat în calcul, clădirea a fost dată în administrare unor terți care au dat dreptul poliției să intre în fostul hotel și să evacueze ocupanții. Activiștii au fost duși la secția de poliție. În semn de solidaritate, alți protestatari s-au așezat în dreptul uneia dintre intrările deschise ale hotelului blocând momentan desfășurarea de forțe. În ritmul tobei, se striga „Fără violență”, „Salvați Roșia Montană” și alte scandări. Unii șoferi claxonau în ritmul tobei. Cu toată opoziția, activiștii au fost duși la sediul poliției și interogați câteva ore. Protestatarii au fost eliberați fără amendă din cauză că nu a fost formulată o plângere prealabilă, ci doar o adresă din partea administratorilor care semnalau ocuparea abuzivă și evacuarea locației.

Ocupanții au declarat că au ales formula radicală a ocupării pentru a-i „pre-ocupa” pe clujeni în legătură cu proiectul Legii Minelor care permite unui investitor privat care deține o licență de exploatare a resurselor naturale ale țării să exproprieze un proprietar cu ajutorul statului. Bătălia se dă între dreptul la proprietate al micului proprietar și marea proprietate corporatistă, ceea ce arată, dacă mai era nevoie, conflictul dintre neoliberalism și liberalismul clasic: „dacă statul român poate lua cetățenilor săi dreptul la proprietate, în numele unui proiect privat, atunci întreaga democrație românească, așa firavă cum este ea, se află în pericol. Ce sau cine vă poate garanta că, odată creat precedentul de la Roșia Montană, statul român nu vă va scoate din propriile case, sub pretextul cine știe cărui proiect, al cărui investitori au știut să bată la ușile potrivite?…”.

Deși am fost la eveniment, am ratat ocuparea hotelului pentru că la ore matinale sunt… leneș. Dimineața mi-a fost greu să mă mobilizez alături de ceilalți protestatari, mai ales că propusesem încă de acum un an jumătate, înaintea ediției din 2010 a FânFest-ului, o ocupare masivă a proprietăților Gold cu ocazia festivalului ecologist. Miza ar fi fost imensă pentru că ar fi devenit cea mai importantă ocupare în spațiul românesc în ultimele două decenii și un protest ferm împotriva abuzurilor unei companii private de a privatiza avutul unei țări și de a controla destinul unei comunități. Cine știe, poate la FânFestul din 2012 să încercăm o ocupare de anvergură a proprietăților RMGC…

Trebuie semnalat că luarea în considerare a costurilor de mediu este relativ recentă la scara civilizației umane, de aproape 50 de ani, companiile poluând apa, aerul, pământul fără prea multe reglementări, iar consecințe sunt suportate, în continuare, de public. În consecință, publicul românesc este relativ reticent la reliefarea impactului ecologic negativ al unor exploatări ca cea de la Roșia Montană. Jurnalistul Daniel Coleman crede că abuzul presupus de diverse exploatări poate fi stopat doar prin metode eficiente de calculare a costurilor reale a pagubelor produse prin alimentarea din islazul comun al planetei: „Orice formă ar lua abuzul de bunuri ale naturii, atitudinea de laissez-faire față de orice resursă publică poate fi considerată drept semn de nedurabilitate și inacceptabilă din punct de vedere etic”. Coleman dă exemplul unor companii canadiene care au cuantificat capitalul natural al unor regiuni din Canada, în zona regiunii întinse de păduri virgine, Mackenzie Valley, cea mai mare pădure din lume rămasă intactă: „Capitalul natural al văii – suma beneficiilor ecologice precum absorbția CO2 și a altor gaze cu efect de seră, consumul de către păsări a speciilor dăunătoare, apa curată – a fost estimat la aproximativ 378 de miliarde de dolari. Acest număr face să pălească valoarea economică anuală a aceleiași regiuni rezultată în urma industriilor de extracție precum mineritul, ale cărei operațiuni distrug inevitabil o parte din însăși bunurile comune – și care în trecut nu au fost considerate responsabile de acea distrugere. Această estimare oferă un model de calculare a prețului plătit de un izlaz pentru orice activitate comercială care diminuează aceste beneficii ecologice, oferind o bază rațională de taxare a activității” (Daniel Goleman, Inteligența ecologică, Curtea Veche, București, 2009, pp. 201-202). Dacă s-ar face calcule similare amănunțite în cazul Roșiei, această exploatare ar fi imposibilă, mai ales că economiștii au arătat că niciun stat cât de cât responsabil nu și-ar concesiona bogățiile naturale în proporție de 80% unei companii private.

Pentru a contracara aproprierea privată și scurgerea capitalului în mâini puține, străine, statul român are, din punctul meu de vedere, două opțiuni. O variantă posibilă este naționalizarea acestor bogății naturale până când noi tehnologii vor conduce la o exploatare mai rațională a lor, iar o variantă chiar mai plauzibilă este exploatarea turistică a patrimoniului existent în zonă de către stat și investitori privați, mai ales în condițiile în care Roșia Montană a devenit cea mai cunoscută localitate rurală din România, atât pentru turiștii români cât și pentru străini. Când fac referire la patrimoniul și monumentele istorice și naturale ale Roșiei, nu mă gândesc la o muzeificare a localității. Etimologa cuvântului monumentum derivă din latinescul monere, adică a avertiza sau a reaminti, este un instrument al memoriei care configurează o identitate, dar care prin prezența sa activează o memorie vie. Monumentul este astfel atât un referent al autenticității, cât și o producție economică de identitate și valoare: „Un patrimoniu nu are sens (altul decât cel economic) decât în funcție de raportarea sa la o identitate și instituții care contribuie la întemeierea și afirmarea acesteia. Sensul lui este indisociabil de un proces temporal și de un orizont local, de o instalare în lume, de o relație vie a celor care o locuiesc cu trecutul lor, relație care nu are nimic de-a face cu o curiozitate dezrădăcinată. Esențialul nu rezidă în obiectele ieșite din vocația creatoare a oamenilor, ci în puterea de a face mereu să apară noi mărturii și semne ale identității lor” (Francoise Choay, Pentru o antropologie a spațiului, eseul Structuri identitare și universalitate, Biblioteca Urbanismul, serie nouă, București, 2011, p. 207).

Așadar, avem de ales cum ne afirmăm identitatea. Putem fi o colonie a capitalului neoliberal corporatist din cauza neputinței autohtone de a ne valorifica resursele, așa cum minele de la Roșia Montană au fost colonii exploatate ale Imperiului Roman sau ale Imperiului Habsburgic. Sau putem să ne redefinim identitatea în parametri care să permită împuternicirea cetățenilor să decidă un viitor mai sigur, mai durabil și mai prosper pentru Roșia Montană, în afara unui proiect care ar pustii zona de bogății. Le mulțumesc lui Mihnea Blidariu (muzician Luna Amară, scriitor), lui Paul Socol (actor), lui Bogdan Buta (inginer în telecomunicații), Ralucăi Dan (specialist în relații publice), Anei Bănică (arhitect), Biancăi (arhitect), Ramonei Duminicioiu (consultant juridic), unii dintre ei fiind reținuți de poliție, că au afirmat curajos a doua variantă.

Posted in Evenimente | Tagged , , | 4 Comments

Occupy Conti with Roșia Montană – PreOccupy Cluj

Ocuparea simbolică a fostului Hotel Continental din Cluj trebuie văzută în contextul în care o corporație a blocat ilegitim o localitate și blochează alternativele de dezvoltare a ceea ce a devenit cea mai cunoscută localitate rurală din spațiul RO.

Intrați pe pagina de Facebook a evenimentului pentru a urmări ultimele știri despre ocuparea Conti (http://www.facebook.com/event.php?eid=135799959856833):

Protest pentru Roșia Montană la Cluj
Occupy Conti with Roșia Montană – PreOccupy Cluj

Astăzi, 7 noiembrie 2011, noi, activiști din campania Salvați Roșia Montană, am ocupat clădirea fostului hotel Continental, situat în Piața Unirii, Cluj-Napoca.

Scopul acestui protest este stoparea minciunilor și dezinformării legate de proiectul companiei Roșia Montană Gold Corporation, proiect ce presupune folosirea cianurii, pe scară largă, în procesul de extragere a aurului la Roșia Montană. Minciunile și dezinformarea companiei au fost propagate în toată media românească (video, audio și scrisă), omițând în mod deliberat aspecte legate de distrugerea valorilor de la Roșia Montană – valori umane, ecologice, de mediu, de patrimoniu, istorice și arheologice. Cu toată împotrivirea societății civile, a mediilor academice și intelectuale, a Bisericii și unei părți a comunității din Roșia Montană, firma canadiană, împreună cu statul român, prin reprezentanții săi din Guvern și Președinție (inclusiv președintele Traian Băsescu), continuă să facă lobby și propagandă acestui proiect.

De aceea, am ales această cale radicală de protest, pentru că acest proiect este nociv, nu doar pentru Roșia Montană, ci și pentru întreaga societate. Deoarece, dacă statul român poate lua cetățenilor săi dreptul la proprietate, în numele unui proiect privat, atunci întreaga democrație românească, așa firavă cum este ea, se află în pericol. Ce sau cine vă poate garanta că, odată creat precedentul de la Roșia Montană, statul român nu vă va scoate din propriile case, sub pretextul cine știe cărui proiect, al cărui investitori au știut să ”bată” la ușile potrivite?…

Cerem președintelui României, Traian Băsescu, să înceteze a mai face propagandă proiectului Roșia Montană Gold Corporation. Un șef de stat ar trebui să reprezinte interesele cetățenilor săi, nu pe cele ale unei companii private. Același lucru îl cerem și Ministerelor Mediului, Culturii și Economiei.

Cerem televiziunilor, mai ales TVR, să refuze publicitatea murdară a RMGC, în virtutea faptului că opozanții proiectului nu au beneficiat niciodată de aceeași expunere media ca și RMGC, ceea ce contravine spiritului etic al unei prese așa-zis libere și democratice. De asemenea, cerem CNA să răspundă plângerilor formulate împotriva publicității mincinoase a RMGC și să  o oprească.

Cerem tuturor cetățenilor liberi, cu o conștiință civică și coloană vertebrală, din orice mediu social și din orice domeniu, să sprijine acest protest, în orice formă consideră de cuviință.

Acest protest va lua sfârșit în momentul în care cererile noastre vor fi îndeplinite.

Mihnea Blidariu (muzician Luna Amară, scriitor), Paul Socol (actor), Bogdan Buta (inginer în telecomunicații), Raluca Dan (specialist în relații publice), Ana Bănică (arhitect), Bianca (arhitect), Ramona Duminicioiu (consultant juridic)

Posted in Evenimente | Tagged , , , | 1 Comment

A doua sesizare din partea dr.ing. Adrian ZAHARIA

Catre,
Primaria Municipiului Cluj-Napoca
In atentia D-lui Primar
Prof.dr. Sorin APOSTU

In urmare a sesizarii referitoare la taierea arborilor din Parcul Central si a raspunsului primit din partea executantului am constatat cu stupoare ‘profesionalismul’ de care acestia dau dovada, mai ales cand mentioneaza ca ” Toţi arborii toaletaţi vor fi trataţi cu fungicide, cicatrizant radicular radistim şi tratamente foliare”. Acest praf, RADI-STIM, este un stimulator rizogen pentru inradacinarea butasilor. Tratarea arborilor pentru cicatrizare in urma taierilor se face fie cu MASTIC, fie cu vopsea pe baza de ulei, in nici un caz cu RADI-STIM. Ca atare ma simt obligat sa pun la dispozitia D-voastra urmatorul material de specialitate care doresc sa fie analizat de specialistii in domeniu ai primariei si, ca atare, sa dispuneti sistarea lucrarilor de ‘toaletare’ a arborilor din Parcul Central.

Descarcati sesizarea in format pdf: A doua sesizare.

Posted in Evenimente | Tagged , , | Leave a comment

Eventul în parc și diagnosticul specialiștilor

#Ce se intampla?
Intervențiile de mutilare a copacilor din Parcul Central, prezentate ca „toaletare” trebuie să înceteze. Reclamă-ți dreptul la un oraș care se dezvoltă armonios. Acționează acum până nu e prea târziu și pentru ca frumusețea parcului să nu fie complet știrbită!

#Ce poți face?
E simplu. Printează pe un A4 un text scurt, cu litere mari și cu un mesaj personal, semnat de tine. Vino cu declarația de adopție și cu puțin scotch, ori cu pioneze mici (ca să nu rănim copacii). Vei adopta copacul care urmează să fie „toaletat” până la trunchi. Vei îmbrățișa copacul și nu te vei simți ridicol. Iar după ce vei adopta un copac, parcul te va adopta pe tine, îți va oferi protecție și un spațiu de relaxare și meditație în aglomerația zilnică de mașini, betoane și corpuri străine. Mai cheamă și un prieten!

#Când?
Vineri între 13.30 și 14 ne întâlnim în Parcul Central cu intrare spre Teatrul Maghiar. Numărul nostru contează. Dacă nu reușesti totuși sa fii acolo poți sa îl adopți cu un mesaj pe o foaie A4 și să îți îmbrățișezi oricând vrei copacul.

#De ce facem asta?
1. Parcul este un bun public. Arborii ne aparțin nouă, cetățenilor Clujului, și vrem oprirea temporară a lucrărilor până la găsirea unor soluții mai bune de intervenție.
2. Specialiștii în arboricultură au diagnosticat deja erorile grave ale firmei contractate de primărie și care pot fi observate cu ochiul liber.

Opinia specialiștilor: Continue reading

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | Leave a comment

Trimite sesizarea. Reclamă-ți dreptul la oraș!

Trimite sesizarea la Garda de Mediu și Primărie. Personalizează sesizarea cu propriile tale sugestii și comentarii. Reclamă-ți dreptul la oraș!

Gardă: gardamediu@gnm.ro, comunicare@gnm.ro, cjcluj@gnm.ro, silvian.ionescu@gnm.ro

Primărie: massmedia@primariaclujnapoca.ro, domnuleprimar.ro

SESIZARE

În atenția …………………………… ………………………….. ……. ….. ….. ….. ……………………. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………..

Subsemnatul, ………………………………………………………………………………………………………………………

Cu domiciliul în ……………………………………………………………………………………………………………………

vă sesizez în legătură cu următoarele:

De câteva zile se derulează lucrări de  „toaletare” a copacilor din Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, în cadrul programului de restaurare a acestuia. În afara tăierilor a câteva zeci de copaci din apropierea clădirii Cazinoului, au fost mutilați alte câteva zeci copaci. Toaletarea arborilor prin micșorarea excesivă a coroanei schimbă complet imaginea parcului. Acest lucru ridică semne de întrebare asupra nivelului de expertiză a firmei care gestionează lucrările, contractate de primărie. Crengi foarte mari care par foarte sănătoase sunt tăiate. Unii copaci rămân doar cu tulpina. Același tratament se aplica fiecărui copac, de la stânga la dreapta. În urma intervenției, imaginea parcului dată de coroanele copacilor va fi sărăcită, iar crengi noi și puternice cresc în zeci de ani, nu doar într-o primăvară, așa cum s-a accentuat în declarațiile reprezentanților primăriei. Efectul de tunel dat de coroanele care se întrepătrund deasupra aleilor este distrus. Orice intervenție trebuie făcută punctual (doar unde sunt probleme descoperite printr-o analiza minuțioasă a fiecărui copac) și cu respect față de patrimoniul verde al orașului. Dacă o parte dintre copaci au probleme, nu înseamnă că fiecare va primi același tratament. Astfel, prin intermediul sesizării doresc să mi se răspundă la următoarele întrebări:

1. Ce metoda științifică se folosește în intervențiile asupra arborilor?

2. Ce alte metode pot fi luate în calcul pentru o mai bună gestionare a lucrărilor?

3. Care sunt metodele de a verifica dacă lucrările se desfășoară în conformitate cu metoda științifică enunțată?

4. Cum sunt protejați copacii în urma tăierilor masive de posibile ciuperci, gândaci și alte probleme care apar ulterior acestor tăieri?

5. Ce autorizații s-au eliberat pentru tăierea și „toaletarea” copacilor?

6. Există un ghid de bune practici realizat de municipalitate sau de alte instituții cu atribuții în domeniu pentru asociațiile de locatari sau firme cu privire la metode de amenajare a spațiului verde din spațiul urban și din jurul blocurilor?

Amintim diagnosticul unui specialist: „Toaletarea arborilor nu se face prin tăierea ramurilor groase și a întregului sistem de crengi care susțin foietajul, pentru că urmările sunt pătrunderea prin răni a agenților patogeni, precum ciupercile de putregai, și a insectelor dăunătoare, precum gândacii de scoarță, reducerea aproape la zero a fotosintezei, a evapotranspirației și a respirației arborilor, toate însemnând, pe scurt, condamnarea acestora la moarte lentă”, avertiza conf. dr. Ecaterina Fodor, biolog, într-o petiție adresată primarului Clujului, Sorin Apostu (citat dintr-un articol despre mutilarea copacilor in Romania, rev. KAMIKAZE, 13-19 iulie 2011, nr. 28).

În consecință: 1. Propun oprirea lucrărilor de „toaletare” până la clarificarea publică a aspectelor menționate mai sus. 2. Propun adoptarea unor metode care sa respecte un monument natural important pentru oraș, ca spațiu de relaxare și de petrecere a timpului liber. Lucrările nu trebuie să schimbe imaginea actuală a parcului, densitatea arborilor și a coroanei acestora care oferă o ambianță răcoroasă pe timpul verii.

Intervenția brutală asupra copacilor din Parcul Central este surprinsă și de media locală și națională:

http://www.oradecluj.ro/o-mie-de-copaci-vor-fi-toaletati-in-parcul-central-motivul-nu-s-a-facut-nimic-in-ultimii-20-de-ani/actualitate/2011/10/24/

http://www.ftr.ro/foto-masacru-in-parcul-central-au-intrat-cu-drujbele-in-zeci-de-copaci-51109.php

http://totb.ro/pozitie-gas-mutilarea-copacilor-in-parcul-central-din-cluj

http://www.stiridecluj.ro/social/copacii-din-parcul-central-toaletati-cu-drujba-acuza-gas-cluj

Vă solicit să îmi răspundeți în scris, punctual, la adresa menționată mai sus, în termenul legal, privind soluționarea prezentei sesizări.

Cu stimă,

……………………………………..

Cluj-Napoca

…………………………………….

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | 1 Comment

Conferinţele CriticAtac & Lansarea volumului CriticAtac

CriticAtac la Cluj: Conferinţele CriticAtac & Lansarea volumului CriticAtac

Don Kalb – The Current Crisis and Its Endless Displacements

Luni, 31 octombrie 2011, ora 18.00

Facultatea de Studii Europene, Aula Facultăţii (parter), Str.  Em. de Martonne nr. 1 (alături de sediul central al UBB)

Lansarea volumului CriticAtac – Antologie I (2010-2011)

Luni, 31 octombrie 2011, ora 20.00

Protokoll/SPAC, Casa Tranzit,  str. George Bariţiu nr. 16

(la etaj, intrare pe scările exterioare)

Organizatori: CriticAtac & Fundaţia Friedrich Ebert / Parteneri: GAS & Protokoll

Don Kalb este profesor de sociologie şi antropologie socială la Universitatea Central Europeană (CEU) din Budapesta, Ungaria, şi “Senior Researcher” la Universitatea din Utrecht, Olanda. În trecut a fost “Senior Fellow” la Institute for Human Sciences (IWM) din Vienna, unde a condus programul SOCO (Consecinţele sociale ale transformărilor economice din Europa Centrală şi de Est). Dintre cărţile sale amintim: Expanding Class: Power and Everyday Politics in Industrial Communities, The Netherlands, 1850-1950 (Durham and London, Duke University Press), 1997; (ed.) The Ends of Globalization. Bringing Society back in, (Boulder and London, Rowman and Littlefield Publishers), 2000; (ed.) Globalization and Development: Key Issues and Debates (Dordrecht, Kluwer Academic Publishers), 2004; (ed.) Critical Junctions: Anthropology and History beyond the Cultural Turn (Oxford and New York; Berghahn publishers), 2005.

CriticAtac – Antologie I (2010-2011) – volumul publicat la Editura Cartier (2011) este o antologie a celor mai semnificative texte apărute pe platforma CriticAtac în decursul unui an de existență. Volumul cuprinde textele celor mai importanți colaboratori interni și externi ai CriticAtac, precum și temele centrale dezbătute în această perioadă.

Posted in Evenimente | Tagged , , , , , | 1 Comment

Poziție GAS: Mutilarea copacilor în Parcul Central

Grupul pentru Acțiune Socială (GAS) protestează împotriva acțiunii barbare a Primăriei de mutilare a copacilor din Parcul Central, prezentată ca „toaletare”.

Măsurile de „toaletare” cu drujba, trebuie să înceteze și să fie înlocuite cu metode mai eficiente. Cel mai profesionist mod de a îngriji copacii este de a verifica fiecare arbore în parte și de a constata care sunt problemele specifice. În unele situații, problema constă în eventualele crengi care prezintă pericol de accidente, fie că sunt uscate sau aproape rupte. În alte situații, dacă problema constă în bolile unor arbori, atunci acestea trebuie identificate ca atare și aplicat tratamentul corespunzător. Dacă anumiți arbori incomodează într-un fel diverse rețele edilitare, atunci coroana lor se poate remedia local, nu la toți arborii din parc. Continue reading

Posted in Evenimente | 1 Comment

Societatea civilă a birocrației, incompetențelor și ilegalităților (I)

Birocrația excesivă, incompetențele și ilegalitățile dintr-un proiect POSDRU m-au determinat să îmi dau demisia, luni, 17 oct., anul de grație 2011. În rândurile următoare, voi încerca să demantelez câteva probleme dintr-un proiect cu finanțare UE, în speranța că se vor găsi soluții pentru o gestionare mai eficientă a acestor fonduri, care ajung în mică măsură la beneficiarii vizați.

Timp de 6 luni am lucrat part time ca Responsabil Comunicare la Asociația Amare Prhala („Frații noștri”), partener în cadrul unui proiect demarat din septembrie 2010: Crearea şi funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forţei de muncă – Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie romă” – ID 62509, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cu o perioadă de implementare de 36 de luni. Proiectul este implementat de către Asociaţia Pakiv România, în parteneriat cu Asociaţia Amare Prhala Cluj-Napoca, Asociaţia DIVERS Târgu Mureş, Agenţia pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Pro Diversitate Bucureşti şi Mesogeiako Symvouleftiko Systema S.A. Atena.

După cum se poate vedea pe site-ul CIS-ROM.ro proiectul are o finanțare de 20 de milioane de lei și presupune crearea a 7 Centre de incluziune socială pentru persoanele de etnie romă (pe scurt, CISPER). Amare Prhala, partener în proiect în schimbul a câteva sute de mii de euro, funcționează în cadrul CISPER NORD-VEST. Dacă la nivel național se urmărește plasarea a 1.200 de oameni,CISPER NORD-VEST are ca obiectiv plasarea pe piața muncii a 72 de persoane de etnie romă. Însă se derulează și activități care așează într-o sferă mai largă targetul de ocupare. Asta presupune campanii culturale, educative, pe sănătate, legate de locuire, prin realizarea unor deplasări în comunități, conferințe, evenimente culturale, studii etc.

Demersul meu public este axat, în principiu, în următoarele direcții: sesizări adresate Autorității de Management POSDRU (alertă nereguli), Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj (munca la negru) și alertarea opiniei publice asupra risipei presupuse de astfel de proiecte gândite dezastruos, implementate deficitar, sufocate de birocrație.

Trebuie specificat din start că sunt mândru de activismul meu recent pro-rom, critic la adresa lipsei unor politici publice coerente de incluziune socială a romilor. Critica din articol nu este nicidecum îndreptată împotriva romilor în ansamblu și nici nu are cum, ci vizează funcționarea deficitară a unui proiect cu finanțare europeană, situație susceptibilă a se găsi în alte proiecte de acest fel. În câteva luni de când sunt implicat în campania activistă legată de Pata Rât, groapa de gunoi a orașului Cluj, unde sunt comasați într-un ghetou aproximativ 2.000 de etnici romi, am reușit să produc ca PR, datorită mesajelor și evenimentelor organizate, mai bine de 250 de materiale în media locală și regională. Din cauza birocrației proiectului, două treimi dintre produsele mediatice vin prin Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice (gLOC). gLOC este o structură informală, fără statut juridic, care grupează activiști, universitari și artiști, și care a permis o mai mare elasticitate în realizarea demersurilor de alertare a autorităților cu privire la pericolul segregării rezidențiale și la lipsa unui trai decent într-un mediu izolat și toxic. Acest grup de inițiativă ar fi putut funcționa și în cadrul CISPER, dacă astfel de proiecte ar fi mai bine gândite, mai ales că tratează probleme de maximă importanță cu privire la excluziunea socială a romilor.

Drumul scurt spre ilegalitate

Lipsa unei strategii de plasare din partea CISPER NORD-VEST, restrângerea pieței muncii în urma crizei, apetența scăzută a firmelor în angajarea unor etnici romi în lipsa unor stimulente financiare pentru angajatori (facilitate prezentă în alte proiecte), obișnuința multor romi de a lucra într-o economie gri, informală, au condus la discuții în Centru despre variante neortodoxe de plasare, mai ales că până acum câteva zile existau 0 plasări. Devoalând astfel de mecanisme, mă asigur că verificări viitoare vor conduce la plasarea în regulă nu doar în acest proiect, ci și în altele. Dar cum poți plasa oameni ilegal fără să fii prins? Se poate dacă propui unei firme de construcții angajarea fictivă și temporară, timp de o lună, a unor etnici romi pentru a fi îndeplinit targetul centrului de plasare, urmând ca Amare Prhala să plătească angajatorului cheltuielile sociale ale angajaților și un bonus pentru angajator (am fost martor la o astfel de încercare). Se mai poate prin înființarea unei firme „fantomă” care să angajeze formal etnici romi pe care îi cunoști cu scopul de a raporta angajări. În acest sens, au fost discuții în Centru care nu s-au concretizat datorită lipsei de unanimitate dintre colegi. Mai este un aspect, plasarea se face pe baza unor informări și consilieri din partea unor persoane abilitate. Așa cum CISPER NORD-VEST nu are un certificat din partea Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă – Cluj, și un personal abilitat în acest moment pentru prestarea unor servicii de consiliere, sunt sigur că și în alte proiecte se poate întâmpla la fel. Dobândirea acestor competențe e relevantă pentru că munca de consiliere poate fi făcută de „specialiști”, ipotetic vorbind, în silvicultură sau aeronautică. Pentru că într-o perioadă două persoane își dăduseră demisia din cauza unor defecțiuni majore de funcționare a Centrului, a fost plătit ilegal un funcționar public, din afara proiectului, desigur, care să realizeze fișe de informare și consiliere a unor etnici romi.

Incompetențe: etnie vs. clasă?

Deși „40% dintre romi nu au lucrat niciodată”, potrivit Alianţei Civice Democrate a Romilor (ACDR), cred că aceste proiecte trebuie gândite integrat, asemenea altor programe existente pe sănătate, educație și locuire, care iau în calcul pentru o mai mare eficiență mai mulți parametri ca cei enumerați, dar se și adresează mai multor etnii. Astfel de proiecte de ocupare nu trebuie concentrate exclusiv asupra etnicilor romi în ceea ce privește activitatea de plasare, deși cred că trebuie să ia în calcul acest grup etnic într-o proporție considerabilă, datorită situației deplorabile în care trăiesc marea majoritate a comunităților de romi. Pericolul acordării unor finanțări importante (repet, valoarea proiectului este de aprox. 5 milioane de euro) pe criterii etnice poate conduce la acapararea fondurilor în lipsa unor competențe specifice, doar pe baza apartenenței unor asociații la etnia romă. În plus, nu etnicii romi din categorii defavorizate ajung să beneficieze de finanțări, ci romi din clasa mijlocie sau superioară, iar inegalitățile din interiorul etniei rome sunt imense, mai pregnante decât la majoritari.

Ca să dau câteva exemple: Pavel Doghi, directorul Centrului, își angajează familia. Soția este asistent, fiul șofer. Directorul nu și-a încheiat studiile gimnaziale, ceea ce conduce la o anumită dificultate în implementarea unor cerințe ale proiectului, specifice muncii manageriale, care necesită putere de abstractizare, reflecție, analiză strategică etc. Familia sa vine rareori la muncă, cam o dată la câteva săptămâni, ceea ce presupune o încărcare cu alte responsabilități pentru restul angajaților. În acest context, Eniko Vincze, care ocupă funcția de director științific (proaspăt demisionar și ea), profesorul universitar de la care am învățat cel mai mult în viața mea, deși nu am fost la nici un curs de-al ei, depune o muncă triplă pentru a suplini lipsa de implicare și de competențe. În cazul altei familii de romi, a fost deconcertant pentru colegi să vedem o persoană angajată, dar în locul ei să îi vină fratele. Într-o vreme se întâmpla să vină două zile unul, o zi altul… ceea ce dăuna activităților echipei. Situația s-a reglat în urma angajării amândurora! Fratele este angajat ca responsabil cultural fără a fi organizat evenimente culturale în slujbele anterioare, ori măcar să aibă o minimă tangență cu acest domeniu. Când i-am reproșat acest lucru, mi-a întors-o spunând că a organizat „ședințe” (?!) la Consiliul Județean și Prefectură. La fel s-a întâmplat și la alte centre din proiect, etnia, relațiile de rudenie, gradul de subordonare față de „șef” fiind mai relevante decât competențele. Această practică este subsumabilă unei tradiții cutumiare rome, patriarhale și inegalitare, dar care nu e specifică, bineînțeles, acestei etnii, doar vedem destule exemple similare în spațiul românesc. Atâta doar că, din ce am observat, în rândul romilor frecvența unor practici cutumiare de muncă, în contrast cu cele contractuale, este mai mare.

Birocrație sufocantă și activități inutile de bifat targeturi

Evenimentele necesită concepte, rapoarte, planuri de activități, liste de semnături, invitații, comunicate de presă, note de fundamentare, fotografii, printscreenuri, pliante, flyere, studii, conferințe de presă etc. etc. Activitățile cerute sunt adesea inutile. Astfel, deși principalul target este legat de plasare, CISPER N-V este obligat de Asociația Pakiv, care gestionează proiectul, să organizeze evenimente culturale săptămânale. Nu există însă în România nicio instituție culturală de profit, cu un buget mult mai amplu, care să organizeze evenimente culturale săptămânale și care să fie atât de variate (Ziua Lăutarului Rom, Ziua Cadrelor Didactice, Ziua Atestării Romilor etc.). În detrimentul calității evenimentelor și a focusului principal al proiectului, acestea necesită birocrația supradimensionată amintită și muncă făcută în pripă: achiziții, invitații, comunicate, plată prestări servicii, catering, concepte, agende, rapoarte… Însă cel mai grav aspect, pe care îl voi detalia cu altă ocazie, este schimbarea regulilor din mers de către birocrații „superiori” (PAKIV, POSDRU), ceea ce presupune refacerea documentelor în funcție de noile reglementări.

Soluții

CISPER NORD-VEST nu a avut o strategie de ocupare. Am propus câteva idei colegilor din Amare Prhala pe care le voi detalia însă într-un alt articol sau document, relevant poate mai ales că nu se adresează doar unor probleme specifice Clujului (de ex., comunitățile de romi de lângă groapa de gunoi de la Pata Rât), ci există soluții gândite la nivel național. Cât despre câteva dintre chestiunile semnalate, soluțiile pe care le voi schița nu sunt atât de complicate, iar unele se subînțeleg în urma criticilor pe care le-am adresat funcționării acestui proiect. În primul rând, este necesară simplificarea procedurilor birocratice, care ocupă mai mult de jumătate din munca propriu-zisă. Iar în al doilea rând, este importantă abordarea acestor proiecte și definirea problemelor în termeni sociali, abia apoi în termeni etnici. În cazul acestui proiect, am în vedere lărgirea grupurilor țintă dincolo de etnie, în programe integrate de locuire, educație, ocupare etc. În al treilea rând, este necesar, așa cum se întâmplă oricum în destule proiecte, implicarea unor oameni din grupurile țintite în implementarea proiectului, reducând din numărul sau salariile „specialiștilor” și birocraților remunerați.

Sunt conștient că tipul acesta de critică, de (fost) insider, este singulară pentru spațiul românesc, în condițiile în care salariile mari, obișnuința cu neregulile care ne tasează simțul responsabilității, tradiția autohtonă a pasivității și multe altele îi determină pe cei care beneficiază financiar de proiecte europene să treacă sub tăcere gravele disfuncționalități întâlnite. Însă speranța mea este ca gesturi simple de acest fel de alertare a opiniei publice să se multiplice pentru a diminua din corupția generală. Doar o masă critică de presiuni poate determina o eficiență mai mare a proiectelor cu finanțare europeană și care să atingă în mod real categoriile defavorizate, dincolo de gargara discursivă a integrării sociale. Altfel, vor fi sifonați, ca până acum, o grămadă de bani publici, care ajung în buzunarele unor birocrați.

Posted in Articole | Tagged , , , | 1 Comment

România: sute de mii de oameni în risc de evacuare forțată

Sute de mii de cetățeni români, majoritatea romi, sunt în risc de evacuare forțată. Iar posibilitatea creării unor ghetto-uri ca cel de la Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului, unde trăiesc aproape 2.000 de oameni, este în continuă creștere în România, în condițiile în care autoritățile decid din varii motive evacuarea unor grupuri sau comunități din zone care se dezvoltă imobiliar. Potrivit „Decalogului romilor” lansat de Alianța Civică Democrată a Romilor (ACDR), „un sfert dintre romi nu ştiu să scrie şi să citească, iar jumătate au doar şcoala primară. 40% dintre romi nu au lucrat niciodată, iar 60% dintre romi nu au o locuinţă în proprietate, trăind la marginea localităţilor [subl. îmi aparține]”[i]. Reglementările ONU stipulează că autoritățile sunt obligate să asigure protecție persoanelor și comunităților în risc de evacuare forțată indiferent de legalitatea statutului lor locativ[ii]. Evacuările forţate sunt definite drept dislocarea unor oameni „împotriva voinţei lor din locuinţele sau de pe terenurile pe care le ocupă, fără consultarea şi notificarea lor adecvată şi fără a li se asigura locuinţe alternative adecvate şi compensaţii”[iii].

Pentru a alerta opinia publică asupra riscurilor evacuărilor forțate, Asociaţia Amare Prhala, unde lucrez, în colaborare cu Amnesty International, Fundaţia Desire şi Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) am arătat luni, 3 octombrie, în cadrul unei manifestații stradale clujene că dreptul la locuire este un drept uman fundamental. De Ziua Mondială a Locuirii și cu moto-ul „STOP Evacuărilor forţate” a fost redactată o petiție către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului România, adresată min. Elena Udrea, semnată de mii de activiști Amnesty și câteva sute de romi de la Pata Rât, dar și de ong-iști , studenți și universitari care s-au solidarizat cu această cauză. Aveam bannere de carton decupate pe conturul unor case pe care oamenii au desenat și scris mesaje anti-evacuare, fotografii de la Amnesty International cu evacuări din întreaga lume, baloane, tobe și liste de semnături.

În ciuda gravității problemei, participarea la manifestație a fost relativ redusă, puțin peste 100 de oameni fiind la peak-ul demonstrației. Nu cred că ține de organizarea deficitară, mai ales că în același locație din apropierea Prefecturii, cu două ore înainte, doar 70 de persoane au demonstrat la protestul Uniunii Social-Liberale împotriva închiderii fabricii Nokia din apropierea orașului, care va conduce la disponibilizarea a 2.000 de oameni. Continue reading

Posted in Evenimente | Tagged , , | 2 Comments

Decalogul romilor

Peste 2. 000 de romi din România s-au întrunit la final de săptămână la congresul fondator al Alianţei Civice Democrate a Romilor (ACDR) ținut la București. Cum reprezentările mediatice au fost sublime, dar inexistente, când n-au fost de-a dreptul derizorii, vă prezentăm „Decalogul romilor” cu scopul de a marca acest eveniment important pentru coagularea politică a romilor din spațiul românesc:

1.    ACDR ESTE PRIMA PLATFORMĂ POLITICĂ SERIOASĂ A ROMILOR

Alianţa Civică Democrată a Romilor (ACDR) este prima platformă politică serioasă a romilor.  Suntem un nucleu de tineri romi devotaţi comunităţilor de romi, capabili să pună în practică pe termen mediu şi lung un proiect politic dedicat rezolvării problemelor romilor. ACDR reprezintă motorul mişcării politice rome în România şi la nivel european, prin propunerea, susţinerea şi implementarea de politici publice integrate, pentru grupurile vulnerabile în general şi pentru minoritatea romă, în mod special. Suntem o formaţiune care promovează cultura dialogului paşnic, axat pe argumente, apărând interesele romilor şi înţelegând, totodată, sensibilităţile majorităţii.

2.    VREM UNITATE ÎN COMUNITATE

Comunităţile dezbinate sunt cel mai uşor de manipulat. De aceea, existenţa unei formaţiuni serioase a romilor, formată din oameni cu studii şi conştiinţă civică, recunoscută şi respectată de toate formaţiunile politice şi civice româneşti şi europene, învestită cu misiunea de a apăra fără echivoc interesele acestora, reprezintă o necesitate istorică. ACDR reuneşte tineri romi cu experienţă în activităţi ale societăţii civile, lideri romi spirituali, lideri romi tradiţionali, lideri de comunităţi. Este timpul ca toate problemele, preocupările şi temele de interes ale romilor să fie dezbătute sub aceeaşi cupolă. Dacă vom fi o singură voce, vom fi respectaţi şi ascultaţi.

3.    CETĂŢENI LOIALI, CINSTIŢI ŞI RESPECTABILI AI ROMÂNIEI

Etnia romă nu este anti-românească, chiar dacă mulţi ani romii au fost folosiţi drept masă de manevră pentru a alimenta discursurile radicale din România şi din străinătate. Romii preţuiesc valorile, idealurile şi principiile majorităţii. Luptăm pentru a reda romilor demnitatea de cetăţeni ai României cu drepturi şi obligaţii depline. Ne angajăm să fim cetăţeni loiali ai României, dar cerem statului român respect şi sprijin pentru comunităţile de romi. Vom contribui activ la combaterea oricăror excese ale etnicilor romi care lezează demnitatea naţională sau aduc atingere normelor de conduită şi civilizaţie, dar ne aşteptăm ca statul român să fie ferm în combaterea discriminărilor la adresa romilor. Statul român are obligaţia de a proteja romii prin respectarea deplină a calităţii lor de cetăţeni de prim rang, la fel cum romii au datoria de a respecta legile ţării, de a respecta normele şi valorile societăţii. Trebuie să punem capăt practicilor imorale prin care anumite instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale valorizează calitatea de cetăţean a romilor doar în preajma momentelor electorale, când se mobilizează pentru a le elibera documente de identitate.

4.    NU VREM MILA STATULUI, CI RESPECTUL ŞI SPRIJINUL SĂU ACTIV PENTRU A PUTEA FI BUNI CONTRIBUABILI

Vrem să fim activi, vrem educaţie de calitate pentru copiii noştri şi implicit locuri de muncă mai bine plătite. Înţelegem că pentru a sprijini comunităţile de romi cu bani publici, statul trebuie să colecteze resurse din taxe şi impozite. De aceea, vom milita pentru ca romii cu o situaţie materială decentă să fie buni plătitori de taxe ai statului român.  Trebuie, vrem şi putem să plătim taxe şi impozite la stat, atâta vreme cât statul este preocupat să ne sprijine activ în depăşirea condiţiilor de viaţă inumane în care trăim. Politicile publice trebuie să elimine dependenţa de ajutorul social şi orice alt ajutor pasiv, care nu fac altceva decât să perpetueze, din generaţie în generaţie, starea de asistat social şi dependent. Nu putem să acceptăm să fim victime ale pasivităţii factorului politic şi să fim acuzaţi că nu contribuim la venitul statului, în condiţiile în care nu ni se oferă şansa să facem acest lucru prin decenţa unui venit câştigat prin sudoarea frunţilor noastre.

5.    O COMUNITATE RESPONSABILĂ CARE RESPECTĂ NORMELE CIVILIZAŢIEI MODERNE, DAR ÎŞI PĂSTREAZĂ ARMONIOS TRADIŢIILE

Vom reafirma identitatea romilor şi ne vom asuma cu mândrie şi demnitate istoria, limba, tradiţiile şi moştenirile culturale, fără a încălca legile statului român şi normele europene de conduită civică, socială sau morală publică. O simbioză care asigură dreptul minorităţii la tradiţie şi obligaţia de a respecta legile şi regulile sociale sunt singurele căi de a forma împreună o societate interculturală echilibrată. Vrem respect în interiorul comunităţii rome şi în afara ei. Construirea încrederii pleacă de la manifestarea sinceră a respectului. Pornind de la respectul faţă de celălalt, vom clădi împreună o lume mai bună pentru noi şi pentru generaţiile viitoare.

6.    EDUCAŢIE, LOCURI DE MUNCĂ ŞI CONDIŢII DECENTE DE LOCUIRE

Un sfert dintre romi nu ştiu să scrie şi să citească, iar jumătate au doar şcoala primară. 40% dintre romi nu au lucrat niciodată, iar 60% dintre romi nu au o locuinţă în proprietate, trăind la marginea localităţilor. Singura şansă de a fi o comunitate demnă este să ne trimitem copiii la şcoală. Programul politic al ACDR se bazează pe trei piloni care reprezintă temelia fundamentală a oricărei strategii de integrare a romilor: EDUCAŢIE – programe de sprijin pentru familii (hrană şi îmbrăcăminte), pentru a-şi trimite copiii la grădiniţă şi la şcoală; LOCURI DE MUNCĂ – obligaţia ca în proiectele publice de investiţii să fie angajaţi minim 5% persoane de etnie romă; INFRASTRUCTURĂ ŞI LOCUINŢE – programe de reabilitare a infrastructurii locuinţelor, acces la apă potabilă şi la energie electrică pentru fiecare familie de romi.

7.    ALEŞII ROMILOR – EDUCAŢI, CINSTIŢI, IMPLICAŢI ÎN PROBLEMELE COMUNITĂŢII

Nu putem obţine drepturi pentru romi dacă în numele romilor vorbesc oameni fără şcoală. Membri comunităţilor de romi trebuie să fie reprezentaţi în diferitele structuri administrative şi politice de romi care au capacitatea să facă faţă cu profesionalism provocărilor cerute de fişele de post, din cadrul instituţiilor în care vor activa. De exemplu, o persoană cu un nivel minim de instruire 10 clase poate fi ales pentru poziţia de consilier local, dar nu poate candida din partea ACDR pentru funcţia de primar, viceprimar, consilier judeţean, preşedinte de consiliu judeţean, parlamentar sau preşedinte. În egală măsură cu principiul nivelului de instruire, persoanele care vor fi angrenate în proiectul politic al Alianţei Civice Democrate a Romilor trebuie să fie persoane etice, morale, necompromise, fără antecedente penale sau de orice altă natură prin care ar putea aduce prejudicii de imagine comunităţii pe care o reprezintă.

8.    PARTENERIATE POLITICE CORECTE ÎN SCHIMBUL UNOR POLITICI NAŢIONALE ŞI LOCALE PRAGMATICE PENTRU SPRIJINUL ROMILOR

ACDR nu va încheia niciun parteneriat politic fără a avea garanţia adoptării unui pachet complex de legi şi politici publice dedicate sprijinirii romilor.  Măsurile, iniţiativele şi politicile publice propuse de ACDR sau în parteneriat cu alte formaţiuni politice au drept obiectiv transformarea comunităţilor de romi, din comunităţi condamnate la asistare socială în comunităţi active social şi economic, punând în lumină şi în interesul României bogăţia şi potenţialul uman, social, economic şi cultural al cetăţenilor de etnie romă.

9. PARTICIPAREA ACTIVĂ LA ACTUL GUVERNAMENTAL, DUPĂ 2012, PRIN SOLUŢII PUNCTUALE, NU PRIN ABORDĂRI GENERALE

De cele mai multe ori, soluţiile universale au dăunat minorităţilor. Noi propunem rezolvări adaptate la problemele fiecăruia. Scopul nostru este acela a răspunde la nevoile fiecăruia, nu de a furniza o soluţie colectivă. Ne propunem să participăm activ la actul guvernamental pentru iniţierea, elaborarea şi adoptarea de politici publice integrate, de legi, programe şi strategii politice pentru dezvoltarea comunităţilor de romi. Vom crea un cadru legal şi coercitiv prin care instituţiile statului vor fi nu doar încurajate, ci obligate să implementeze programe publice de dezvoltare pe termen mediu şi lung a comunităţilor de romi.

10. 500.000 DE VOTURI LA ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 2012

ACDR va participa activ în alegerile locale şi parlamentare din anul 2012 cu liste de candidaţi proprii. Vom da astfel posibilitatea reprezentanţilor romi să candideze, să aleagă şi să fie aleşi pe listele ACDR pentru a reprezenta politic minoritatea romă din România pentru următorii ani. Obiectul electoral declarat al ACDR la alegerile parlamentare din 2012 este obţinerea a 500.000 de voturi.

Posted in Evenimente | Tagged , , | 5 Comments

Manifestație stradală Ziua Habitatului: „Opriți evacuările forțate”

AMARE PRHALA

AMNESTY INTERNATIONAL

FUNDAȚIA DESIRE

GRUPUL DE LUCRU AL ORGANIZAţIILOR CIVICE (gLOC)

Comunicat de presă

30 Septembrie 2011

Activişti Amnesty International, alături de activişti din România şi locuitori din zone segregate, care au fost evacuaţi forţat sau se confruntă cu riscul evacuării forţate, se vor reuni în faţa prefecturii din Cluj-Napoca în data de 3 octombrie, Ziua Mondială a Locuirii (World Habitat Day), manifestând pentru dreptul universal la locuire şi protecţie împotriva evacuării forţate.
În fiecare an, prima zi de luni din Octombrie este dedicată Zilei Mondiale a Locuirii, prilejuind reflecţie asupra situaţiei din oraşele noastre şi respectarea dreptului uman fundamental la locuire adecvată.

În România, activiştii Amnesty International, în parteneriat cu activişti locali şi comunităţi rome afectate de evacuări forţate, solicită guvernului să adopte norme naţionale privind evacuarea şi să redreseze problemele structurale ce împing mii de persoane, majoritatea lor de etnie romă, să trăiască în aşezări informale, supuse riscului evacuării forţate.

Acţiunea din Cluj este organizată de Amnesty International şi Asociaţia Amare Prhala, în colaborare cu organizaţii non-guvernamentale locale, Fundaţia Desire şi Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC). O petiţie va fi înaintată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin care se solicită aducerea noii legislaţii româneşti privind locuirea în linie cu standardele internaţionale privind drepturile omului, inclusiv protecţia împotriva evacuării forţate, interzicerea segregării şi ajustarea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale, astfel încât să beneficieze şi categoriile cele mai vulnerabile, printre care şi etnicii romi.

CE VOM FACE: Acţiune publică, confecţionarea de case din hârtie şi afişarea unor fotografii despre evacuări forţate

CÂND: 3 Octombrie 2011, ora 15.00

UNDE: În faţa Prefecturii din Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989, Nr. 58 (Regiunea de Nord-Vest a României)

CINE: Amnesty International, Amare Prhala, Fundaţia Desire, gLOC, alţi activişti locali, reprezentanţi ai comunităţilor rome

Către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului România

În atenţia doamnei ministru Elena Udrea

World Habitat Day – End Forced Evictions

Ziua Mondială a Locuirii – STOP Evacuărilor forţate

Stimată doamnă ministru Elena Udrea!

Cu ocazia Zilei Mondiale a Locuirii marcată şi în oraşul Cluj printr-o manifestaţie stradală organizată în ziua de 3 octombrie 2011 de Asociaţia Amare Prhala în colaborare cu Amnesty International, Fundaţia Desire şi Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) dorim să vă reamintim că dreptul la locuire este un drept uman fundamental! Este definit ca atare în legislaţia internaţională a drepturilor omului, la care şi România a aderat. Cu toate acestea, legislaţia şi practicile din România au rămas în acest domeniu cu mult în urma standardelor internaţionale privind respectarea drepturilor omului.

Instituirea evacuărilor forţate ale romilor şi a ameninţărilor cu evacuarea forţată, observabile în România, perpetuează segregarea rasială. Intoleranţa şi prejudecăţile răspândite împotriva romilor, în combinaţie cu absenţa unei legislaţii adecvate privind locuirea, permit autorităţilor locale să evacueze familii şi comunităţi întregi, transformându-i în persoane fără adăpost, fără a fi sancţionabili.

Reforma legislaţiei privind locuirea, întreprinsă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, deschide pentru Guvernul României oportunitatea alineării cadrului legal naţional privind locuirea la standardele regionale şi internaţionale privind drepturile omului.

În acest sens, vă solicităm să vă asiguraţi că varianta revizuită a legii locuirii va conţine:

  • Interzicerea evacuărilor forţate şi alinierea normelor metodologice naţionale privind procedurile de evacuare la Principiile de Bază ale ONU şi Normele metodologice ale evacuărilor din cadrul planurilor de dezvoltare;
  • O definiţie a “locuirii adecvate” care, dincolo de aspectele fizice ale calităţii imobilului, include şi  interzicerea segregării, construcţia de locuinţe sau relocarea în arii izolate sau poluate;
  • Revizuirea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale pentru a asigura accesul categoriilor celor mai vulnerabile, inclusiv etnicii romi, la programele de locuinţe sociale.

Cu respect,

…………………….. (Semnatarii petiţiei)

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | 2 Comments

Notă de protest Tree Huggers Kogălniceanu

Comunicat de presă: Notă de protest împotriva preconizatei tăieri de copaci de pe str. Kogălniceanu

Grupul pentru Acțiune Socială (GAS) protestează împotriva preconizatei tăieri a copacilor maturi de pe strada Kogălniceanu din centrul Clujului. Deși restricționarea accesului auto și pietonalizarea zonei din apropierea Universității Babeș-Bolyai sunt necesare, parkingul subteran anunțat de primărie în perimetrul străzii Kogălniceanu va conduce la tăierea unor copaci existenți pe stradă.

Strada Kogălniceanu este ultima stradă cu arbori maturi din centrul istoric. Valoarea actuală a străzii se datorează într-o măsură majoră și prezenței mai multor specii de copaci. Arborii maturi sunt considerați în țările civilizate nu doar factori importanți ai ecosistemului, ci sunt și elemente de patrimoniu cultural, asemenea clădirilor istorice.

În consecință, solicităm publicarea proiectului de reabilitare a zonei pentru a fi supus dezbaterii publice. De asemenea, invităm primăria să găsească alte spații de găzduire a parcării subterane pentru a nu sărăci funcțional și estetic probabil cea mai frumoasă stradă din centrul orașului.

Grupul pentru Acţiune Socială (GAS) este un spaţiu de întâlnire pentru diversele opţiuni ideologice și civice de factură egalitară. Scopul platformei GAS, formată din universitari, artiști și activiști, este de a contribui la definirea problemelor, de a lansa dezbateri publice şi de a genera soluţii pentru o societate mai democratică şi mai echitabilă.

Posted in Evenimente | 2 Comments

Lets UnDo It, Romania! Poluatorul plătește, nu sponsorizează

Reglementările europene stipulează ca principiu că poluatorul plătește, nu sponsorizează. Lets Do It, Romania! (LDIR) este cea mai amplă mobilizare socială din istoria postdecembristă a României. Susținuți de multinaționale prin proiecte de Responsabilitate Socială Corporatistă (CSR), 150.000 de voluntari anul trecut și, pare-se, mai puțin de 100.000 anul acesta au curățat „într-o singură zi” țara de deșeuri, în locul multinaționalelor și autorităților. Însă rampele ilegale din apropierea orașelor și satelor românești, chiar și deșeurile rămase în urma picnicurilor la marginea pădurilor sunt o problemă de „mentalitate” „specific românească” doar într-o măsură secundară. Aruncarea gunoaielor în natură este o problemă de ordin structural, iar soluțiile LDIR de voluntariat colectiv sunt, în cel mai bun caz, ineficace. În cel mai rău caz, LDIR propune printr-o manipulare majoră cea mai mare campanie greenwashing din spațiul românesc a corporațiilor transnaționale, prezente într-un număr record, așa cum indică și harta sponsorilor de anul trecut pe care o vedeți în imaginea de mai sus, o hartă neoliberală a țării înghițită de branduri.

La prima ediție am participat din curiozitate și în speranța că, în urma sudării unor solidarități cetățenești, LDIR va avea o abordare mai matură la ediția de anul acesta. Nădăjduiam că în 2011 organizatorii LDIR să atace aceste probleme structurale semnalate, chiar dacă proiectul ar fi fost mai puțin susținut de companii. Ca să nu fiu înțeles greșit, cred că la un prim nivel, senzorial și empiric, LDIR are un efect benefic de conștientizare a cetățenilor cu privire la proporțiile gigantice a deversării de gunoaie, produse de societățile noastre industriale, de economia de consum, iar mobilizarea colectivă este salutară. Cu toate acestea, nivelul înțelegerii cauzelor poluării este superficial, iar în acest sens există un lobby corporatist eficace în România și în alte țări pentru ca autoritățile publice să minimalizeze implicarea companiilor în recuperarea deșeurilor, așa cum prevede legislația internațională și națională, pe baza principiului „poluatorul plătește”.

De exemplu, Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, spunea, în ianuarie 2010, la o lună după investiția sa ca ministru al Mediului, că „voi prezenta în curând un sistem de recuperare a PET-urilor“. Borbely pomenea în ziarul Adevărul de soluții diverse din ţările UE. „În Germania, dacă dai un PET înapoi primeşti câţiva eurocenţi. Eu voi prezenta în curând un sistem de recuperare a PET-urilor. Este vorba de un aparat de mici dimensiuni, care în 20 de secunde presează un PET până îl transformă într-un disc. Aceste PET-uri comprimate se pun în saci de 10 kilograme, care se pot trimite şi prin poştă firmei de reciclare. În Ungaria, se face contract cu şcolile, copiii vin cu PET-urile, iar şcoala câştigă nişte bani. Asemenea aparate se pun şi în magazine, omul comprimă PET-ul apoi îl pune în saci şi magazinul recuperează sacii”[1], promitea ministrul „în curând”. Din surse abilitate din zona corporațiilor, mi s-a arătat că nu e doar incompetența autorităților, ci că există un lobby serios din partea multinaționalelor pentru a nu fi introdus un sistem de recuperare a PET-urilor la supermarketuri, iar costurile de mediu ale producției capitaliste, nu doar cele sociale, să fie astfel eludate. În România, responsabilitățile companiilor în ceea ce privește rata de colectare a gunoaielor, convenite la nivel de negocieri între autorități și asociațiile care reprezintă multinaționalele, nu se știu exact, în consecință nici nu există o presiune publică asupra lor. Totuși, cred că se poate schimba situația prin petiții, articole, acțiuni de stradă care să determină Ministerul Mediului să introducă o legislație mai clară de responsabilizare a producătorilor privați și un sistem mai eficient de recuperare a deșeurilor, în cazul acesta al PET-urilor, dincolo de gargara declarativă: „Hai s-o facem! Hai să curăţăm România! E vorba de implicarea a milioane de oameni. Dar dacă numai într-o singură zi facem această curăţenie, n-am făcut nimic. Ce-i mai important, pe lângă acţiune, este ceea ce se va întâmpla după“, spunea ministrul Borbely la acțiunea de lansare a proiectului LDIR. Iar „după” nu s-a schimbat mai nimic.

Un prieten activist, Korosfoy Sandor, implicat anul trecut la Cluj în organizarea LDIR, știe cât de pervers poate fi uneori mediul de afaceri, orientat către o etică a profitului, pentru că desfășoară campanii ecologiste prin Asociația Ecologistă Floarea de Colț. Acțiunile asociației sunt adesea sponsorizate de corporații care accentuează astfel o presupusă responsabilitate socială (celebrul CSR). De asemenea, oferă consultanță în domeniul protecției mediului prin firma lui. „CSR e un mod de înverzire a firmelor cu probleme. Mulţi nu s-au implicat în Let’s Do It, Romania! pentru că nu existau campanii de promovare a firmelor lor, ceea ce nu le-a convenit şi de aceea nu au mai participat financiar sau cu o mobilizare a angajaţilor”, afirma ecologistul. Totuși, crede că firmele trebuie implicate în comunitate prin programe de CSR. „Un CSR adevărat… ca în Coran, unde ți se spune să donezi comunității, însă fără să o spui public. CSR-ul prost e când se cheltuiește mai mult pe promovare decât pe proiect în sine. Iar la noi e adesea greenwashing[2], îmi spunea el într-un interviu în urmă cu un an.

„Multe dintre autorități știu de aceste probleme pe care le au, gărzile de mediu au niște hărți [cu rampe ilegale] în fiecare județ însă nu au fost făcute publice cum e a noastră. Spun că se văd neputincioși în a schimba ceva, nu pot da amenzi pentru ca nu îi prind în flagrant pe făptași, nu au buget de materiale informative sau buget să organizeze acțiuni. Un cerc vicios pe care se pare că Let’s Do It, Romania! a reușit să îl spargă și în care a implicat și aceste autorități”[3], declara înaintea campaniei de anul acesta Anamaria Hâncu, unul dintre principalii artizani ai proiectului. Obligațiile autorităților nu sunt atacate, mai mult sunt înlocuite de voluntariat.

În contrast cu funcționarea CSR a LDIR, am putea face presiuni asupra autorităților pentru ca producătorii să își colecteze produsele lansate pe piață într-o proporție care să se apropie ideal, în timp, de 100%. Ar trebui să luptăm pentru conștientizarea unui principiu de bază ale unei producții responsabile: lansarea pe piață a unui produs de către companie conduce obligatoriu la recuperarea lui după utilizare, ca recunoaștere a costurilor de mediu ale capitalismului, pentru ca vina să nu fie îndreptată facil către autorități sau „mentalități”. Până atunci, organizatorii și voluntarii LDIR vor face gratuit și cu rezultate derizorii munca autorităților și multinaționalelor.


[1] http://www.adevarul.ro/interviurile_2_plus_1/Laszlo_Borbely_-_-Guvernul_raspunde_pentru_Rosia_Montana_0_191981333.html

[2] http://think.hotnews.ro/korosfoy-sandor-utopia-unei-lumi-fara-gunoaie.html

[3] http://www.fishingtonpost.ro/2011/06/8936-lets-do-it-romania-se-intoarce/

Posted in Articole | Tagged , , , , | 2 Comments

Acumulați, acumulați, acumulați!

David Harvey, A Companion to Marx’s Capital, Verso, London, 2010, pp. 258-260

[Un fragment foarte bun despre acumulare și plus-valoare într-un volum care explică temeinic și concis Capitalul lui Marx. Următorul seminar pe Capitalul are loc marți, 20 septembrie, ora 18.00, la Protokoll. Discutăm capitolele 21-22 (pp. 576-622), în varianta românească, sau capitolele 23-24 (pp. 709-761) în limba engleza> 'Simpla reproducere' și 'Transformarea plus-valorii în capital'. Prezintă GAS-istul Claudiu Gaiu]

Driven by the coercive laws of competition and the desire to augment their social power in limitless money-form, capitalists reinvest because this is, in the end, the only way they can stay in business and maintain their class position. This leads Marx to a central conclusion concerning the essence of a capitalist mode of production.

Accumulate, accumulate! That is Moses and the prophets! (Industry furnishes the material which saving accumulates: Therefore save, save, i.e. reconvert the greatest possible portion of surplus-value or surplus product into capital! Accumulation for the sake of accumulation, production for the sake of production: this was the formula in which classical economics expressed the historical mission of the bourgeoisie in the period of its domination. Not for one instant did it deceive itself over the nature of wealth’s birth-pangs. But what use is it to lament a historical necessity? If, in the eyes of classical economics, the proletarian is merely a machine for the production of surplus-value, the capitalist too is merely a machine for the transformation of this surplus-value into surplus capital. (742)

Continue reading

Posted in Evenimente | Tagged , , , , , , | 2 Comments

RMGC ne dă otravă, noi îi dăm aur pe tavă

Trusturile de presa au primit in ultimii 4 ani peste 15 milioane de euro prin contracte de publicitate de la compania care intentioneaza sa exploateze metalele pretioase de la Rosia Montana folosind cianuri.

Clauzele secrete ale contractelor de publicitate obliga televiziunile sa nu vorbeasca proiectul minier de rau si chiar sa il sustina in dezbateri prin fabricarea unei opozitii convenabile.

Luati atitudine! Printati acest PDF http://www.rosiamontana.net/flyer.pdf, xeroxati in cate exemplare doriti si taiati foaia in sase. Se poate taia foarte usor cu o ghilotina, gasiti pe la xeroxuri mai maricele si se poate utiliza gratuit. Puteti face 1000 de flyere cu doar 8 lei.

Daca nu va descurcati, dar vreti sa impartiti flyere cereti ajutor voluntarilor campaniei inscrisi in grupurile judetene: http://www.rosiamontana.net/#alatura-te-unui-grup

Daca doriti sa sprijiniti aceast tip de actiune, va rugam sa donati in contul asociatiei Alburnus Maior cu mentiunea “pentru flyere“. Pentru a tipari 300.000 de flyere sunt necesari 2.046 RON, distributia lor se face cu ajutorul voluntarilor. Va rugam sa faceti alte mentiuni daca doriti sa sustineti alte activitati.

Nume: Asociatia Aurarilor Alburnus Maior
Cod de Înregistrare Fiscala(CIF): 13411229
IBAN: RO17RNCB0008021190850001 (RON)
IBAN: RO11RNCB0008021190850012 (EURO)
Cod SWIFT: RNCBROBU
Banca: Banca Comerciala Româna( (BCR), Filiala Câmpeni
Adresa Bancii: Piata Avram Iancu nr.8, Câmpeni, judetul Alba, România

In cazul in care doriti sa sprijiniti financiar demersul nostru, va rugam sa ne trimiteti un mesaj/reply cu detalii (suma, actiunea preferata, alte info).

Va multumim!

petitii@rosiamontana.net
www.rosiamontana.net

…………………………………………..

Pentru a ne garanta independenta nu acceptam finantari de la institutii publice sau agentii guvernamentale. De asemenea, pentru a nu contribui la mecanisme de spalare a imaginii (cunoscute sub numele de CSR – responsabilitate sociala corporatista) a companiilor private, nu acceptam finantari de la companii comerciale multinationale sau de alte dimensiuni, a caror activitate genereaza poluare, injustitie sociala si economica.

Suntem mandri de faptul ca suntem sustinuti de fundatii mici si de persoane individuale care ne permit sa ne continuam activitatea conform principiilor noastre.

Posted in Evenimente | Tagged | Leave a comment

Democratie doar cu aprobare de la Guvern

16 septembrie 2011

Romania – o tara in care democratia se practica doar cu aprobare de la Guvern


Joi, 15 septembrie, la Camera Deputatilor, a avut loc o intalnire intre organizatii non-guvernamentale, sindicate, reprezentanti ai partidelor politice parlamentare, pe de o parte, si, pe de alta parte, ai Ministerului Administratiei si Internelor pentru a dezbate proiectul de Lege privind adunarile publice (Legea 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice).

Întâlnirea a avut loc în contextul în care peste 40 de asociații și sindicate și-au exprimat opoziția la proiectul de lege. Proiectul este o tentativă de a reduce drastic aria de eficienţă reală a unor drepturi cetăţeneşti fundamentale, în primul rând a libertăţilor de asociere şi exprimare (declarația de protest poate fi citită aici http://gas.org.ro/ ) .

Reprezentantii initiatorului Legii (MAI) au fost colonel Aurel Moise, locotenent colonel Constantin Sorinel si capitan Liviu Ciubuc, de la Jandarmeria Română.  Din partea partidelor politice au participat deputat Mircea Toader (PD-L), deputat Adriana Saftoiu (PNL), senator Georgica Severin (PSD), deputat Carmen Moldovan (PSD). Au fost reprezentate aproximativ 15 ONG-uri și 2 federatii sindicale.

In cadrul dezbaterii, cu exceptia inițiatorului Legii si a reprezentantului PD-L, toți vorbitorii au considerat că proiectul de Lege este cel puțin antidemocratic (varianta cea mai blândă) sau „de inspirație stalinistă” (varianta aspră). Dincolo de aprecierile globale, au fost făcute comentarii punctuale, la nivel de articole de Lege, care au consolidat diagnosticul general.

Reprezentantul PD-L, domnul Mircea Toader, a admis ca textul este perfectibil, dar, pe de alta parte, a formulat explicit mentalitatea care stă la baza acestei propuneri Legislative: „Acum nu trebuie sa ne ascundem dupa deget, cred ca un imbold in crearea acestei legi a fost ceea ce noi am vazut in tari mult mai democratice, manifestari de violenta pe care nu le-ar fi crezut nimeni. Si acea democratie vesnica a avut de suferit si i-a prins pe picior gresit. In Anglia nu a existat cadru legal pentru a interveni in situatii de acest gen. Traim intr-un secol in care nu intelegem de ce dupa 20, 30 de ani devin violenti acolo unde am crezut ca democratia a reusit o educatie corespunzatoare. Acesta este rolul”.

La finalul dezbaterii, domnul colonel Moise si-a declarat satisfactia pentru calitatea dezbaterii si disponibilitatea pentru a a valorifica observatiile făcute de catre vorbitori. Domnia sa a marturisit: „noi ne dorim o Lege care sa fie acceptata de cetateni pentru ca doar asa o Lege poate fi aplicata”.

La finalul intalnirii participantii si-au exprimat hotararea de a solicita Ministerului Administratiei si Internelor prelungirea perioadei de consultare publica, precum si organizarea unei dezbateri publice de catre initiatorul Legii (M.A.I.).

Adriana Saftoiu, PNL: „Practic nu gasesc o motivatie sanatoasa pentru aceasta lege si masurile dure propuse. Ce o fi insemnand oare <<instaurarea climatului de normalitate>>. Sunt o gramada de cuvinte care pot ramane interpretabile. Ne-am bucura daca ne-ati explica de ce avem nevoie de o lege noua.”

Carmen Moldovan, PSD: „ Am citit cu stupoare legea. Este halucinant ce e scris acolo. Cred ca aceasta lege nu trebuie sa existe deloc. Daca insa va ajunge in parlament, PSD nu si-o va asuma in niciun fel. Daca da, vom incerca sa provocam o dezbatere pe articole cu societatea civila in ideea ca putem modifica ceva.”

Dezbaterea a avut loc la initiativa organizatiilor ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si Asociatia Pro Democratia.

Posted in Evenimente | Tagged , , | Leave a comment

Protest cu referire la proiectul Legii privind adunările publice

Declarație de protest

cu referire la proiectul

Legii privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice,

publicat pe site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea dezbaterii publice până pe 19 septembrie

Mascată sub aparenţa unui act normativ cu caracter tehnic, menit a specifica mai exact modul de desfăşurare a adunărilor publice, această lege, aflată actualmente în stadiu de proiect, reprezintă, în fapt, o tentativă de a reduce drastic aria de eficienţă reală a unor drepturi cetăţeneşti fundamentale, în primul rând a libertăţilor de asociere şi exprimare.

Considerăm că nu întâmplător a dispărut, din actualul proiect legislativ, precizarea, în opinia noastră fundamentală, din articolul 1 al ‚vechii’ legii, 60/1991 (încă în vigoare), privitoare la adunările publice:

„Libertatea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni și orice alte întruniri şi de a participa la acestea este garantată prin lege”.

Este evident că principala raţiune a ‚vechii’ legi era protejarea/asigurarea exercitării în cele mai bune condiţii a dreptului inalienabil la exprimare publică şi protest colectiv al cetăţenilor. Prin contrast, actuala propunere legislativă porneşte de la falsa problemă a protejării comunităţii, a cetăţenilor care „nu iau parte la astfel (sic!) de manifestări” faţă de pericolul pe care l-ar reprezenta adunările publice. Se induce, astfel, o aberantă distincţie între cetăţeanul-model („majoritatea tăcută”), care nu tulbură liniştea celorlalţi clamându-şi sau reclamându-şi, prin asociere şi manifestare publică, interesele sau drepturile, şi organizatorul sau participantul la astfel de adunări, culpabilizat ab initio şi din oficiu.

Astfel, invocarea, în expunerea de motive, chiar şi cu titlul de exemplu, a Legii nr.4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, este simptomatică pentru atitudinea legislatorului, care abordează problema generică a manifestărilor publice cu o clară prezumţie de vinovăţie a organizatorilor şi participanţilor la acestea. Chiar dacă ar fi răspândit fenomenul violenţei asociate cu adunările publice (iar în România el este, evident, extrem de redus comparativ cu alte ţări europene), nu există nici o justificare raţională pentru a ridica această (eventuală) stare de facto la o presupoziţie de jure. Posibilele manifestări violente relaţionate, practic, cu o adunare publică sau alta trebuie gestionate cu forţă proporţionată atunci când, şi doar dacă ele se produc; iar reglementarea acţiunii forţelor de ordine pentru asemenea cazuri excepţionale nu poate şi nu trebuie să facă obiectul unei legi privitoare la adunările publice.

Cele mai grave prevederi ale proiectului de lege propus de Ministerul Administrației și Internelor sunt:

- interdicţia de a organiza întruniri în apropierea obiectivelor cu pază militară: cum bine ştim, Preşedenţia, Guvernul cu fiecare minister în parte, Parlamentul sunt doar câteva dintre instituţiile care intră în pomenita categorie;

- interdicția de a se organiza asemenea întruniri realizându-se  înlocuirea ‚discretă’ a termenului declarare a adunărilor publice (care şi el a fost, aşa cum se precizează şi în expunerea de motive, contestat de societatea civilă) cu cel de aprobare (de către autorități) a acestora. Prin aceasta aprobare se încalcă flagrant „libertatea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni și orice alte întruniri şi de a participa la acestea”, aprobarea fiind la discreția administrației politice;

- stipularea obligaţiei organizatorilor de a înainta actele manifestaţiei cu 5 zile lucrătoare (în termeni calendaristici, cel puţin o săptămână) anterior desfăşurării acesteia;

- valoarea foarte ridicată a amenzilor/numărul mare de ore de prestat în serviciul comunităţii pentru ‚contravenţia’ de a organiza/a încerca să participi la o adunare neautorizată;

- deschiderea căii legale pentru calificarea refuzului de a părăsi, la cererea reprezentanţilor autorităţii, o adunare publică drept infracţiune, pedepsită cu închisoare (de la 3 luni la 2 ani). În conformitate cu legislația referitoare la Drepturile omului, orice acțiune de restabilire a ordinii trebuie realizată în mod gradual și cu acordare a timpului necesar pentru punerea în aplicare a masurilor graduale solicitate de forțele de ordine.

Prin aceste prevederi se încearcă încălcarea libertății cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni și orice alte întruniri şi de a participa la acestea. Se deschide calea abuzivă de măsuri discreționare pentru a se interzice (prin neaprobare) aceste libertăți constituționale, creând astfel premisele unui stat autoritar.

Este firesc, în condiţiile deja expuse, să ne îndoim că scopul real urmărit prin acest act normativ este protejarea cetăţenilor şi a drepturilor lor. Judecăm că, dimpotrivă, se doreşte zădărnicirea de facto a tentativei de a pune în act orice contestare publică şi colectivă, normală şi semnificativă, a statu-quo-ului girat de autorităţile publice sau instituţiile private ce controlează viaţa societăţii la diverse niveluri ale sale.

Considerăm că însăşi propunerea pentru dezbatere publică a unui asemenea proiect legislativ aberant reprezintă o sfidare la adresa valorilor democratice; solicităm, în consecinţă 1. retragerea definitivă a proiectului de lege, renunțând la intenția transmiterii acestuia către Parlamentul României şi 2. demisia de onoare a Ministrului Constantin Traian Igaş.

Proiectul de lege:

http://www.mai.gov.ro/Documente/Transparenta%20decizionala/Lege%20adunari%20publice.pdf

Asociații semnatare:

Grupul pentru Acțiune Socială (GAS)

Confederația Națională a Sindicatelor Cartel Alfa

Blocul Național Sindical

Federația Sindicatelor din Administrația Natională a Penitenciarelor

Societatea Academică din România

Asociația InfOMG – Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic

Asociatia Pentru Suceava

Asociatia Gandeste

Asociatia Front

Asociația Pro Democrația

Active Watch – Asociația de Monitorizare a Presei

Asociația pentru Mediu și Turism Ulmul Cerasului

Agent Green

Asociația Efectul Fluture

Asociația pentru Protejarea Animalelor – NUCA

Asociația Eco Ruralis

Asociația 34Life

Asociația MaiMultVerde

Fundația ACTIVITY

Asociația Sighișoara Durabilă

Asociația Biosilva

Asociația ARIN

Asociația București

Asociația Arta Capoeira

Asociația „Ecologie-Sport-Turism”

Asociația Ecologistă Floarea de Colț

Asociația Ecologică Turismverde

Acțiunea Civică Directă

Asociaţia Transilvania Verde

Asociaţia Culturală Petőfi Sándor

Asociația ALMA-RO

Asociaţia Ţinutul Secuiesc Verde

CriticAtac

European Alternatives Cluj

Eco-Civica

Federaţia ONG-urilor Maghiare din Transilvania

Federaţia Organizaţiilor Familiare din Transilvania

Fundația pentru Parteneriat

Institutul Verde

Miliția Spirituală

Proiect Protokoll

Support for Youth Development

TERRA Mileniul III

Societatea Carpatina Ardeleana – Satu Mare

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Re.Generation

ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă
WWF Danube-Carpathian Programme

Asociația pentru Protectia Liliecilor din România

Federația Națională de Protecție a Animalelor

Trimiteți protestul către:

1. Instituții media & prieteni

2. Ministerul Administrației și Internelor: petitii@mai.gov.ro
Posted in Evenimente | Tagged , , , | 2 Comments

Activiști Internaționali organizează Tabăra de Solidaritate la Roșia Montană

Între 21-30 septembrie, 2011, peste 500 de activiști din întreaga Europă și din România, vor sosi la Roșia Montană pentru a organiza o tabără de solidaritate fără precedent. Evenimentul este organizat de rețeaua internațională Reclaim the Fields (www.reclaimthefields.org) împreună cu Asociația Alburnus Maior (www.rosiamontana.org), cu susținerea asociației de țărani Eco Ruralis (www.ecoruralis.ro) și numeroase organizații și persoane din Europa geografică.

Rețeaua internațională Reclaim the Fields este dezvoltată de activiști și fermieri din Europa, creînd legaturi între acțiuni locale practice cu campanii de rezistență pe probleme globale. Reclaim the Fields luptă împotriva interesului corporatist care abuzează de comunitați locale, valori culturale și mediul înconjurător.

Asociația Alburnus Maior reprezintă opoziția locală de la Roșia Montană, împotriva proiectului de exploatare a aurului care ar distruge Roșia Montană și o parte importantă a Munților Apuseni din România.

Opoziția locală de la Roșia Montană s-a format în anul 2000, când compania canadiană Gabriel Resources – fără experiența în minerit, și-a anunțat intenția de a distruge satul istoric Roșia Montană, prin construirea celei mai mari mine de aur la suprafață din Europa. În peste 10 ani de rezistență, Alburnus Maior, prin campania Salvați Roșia Montană, a mobilizat cu succes mii de oameni și a ținut pe loc proiectul minier.

Scopul acestei Tabere Internaționale este de a susține Campania Salvați Roșia Montana în opoziția față de proiectul destructiv de exploatare a aurului și de a sprijini eforturile comunității locale să construiască un viitor durabil la Roșia Montană. Pe parcursul celor 10 zile ale Taberei, fermieri, activiști și campaigneri cu experiență din societatea civilă europeană vor participa la muncile agricole cu localnicii din Roșia Montană și vor organiza un program vast de workshop-uri, proiecții de filme și ateliere practice. Roșia Montană va deveni locul în care se vor reuni cauze și comunități din Marea Britanie până în Turcia.

„Ca locuitor al Roșiei Montane sunt mândru că vom găzdui oameni din lumea întreagă care ne susțin în lupta noastră de a opri proiectul minier ce vrea să ne distrugă casele, comunitatea și cultura. Roșia Montană are o lungă istorie de rezistență și scopul acestei tabere se potrivește nemaipomenit cu lupta noastră. Avem nevoie de solidaritate internațională pentru a ne salva localitatea și munții, pentru că guvernul nostru lucrează în complicitate cu compania miniera pentru a își umple buzunarele”, declară Eugen David, președinte Alburnus Maior.

„Povestea Roșiei Montane este relevantă pentru lumea întreagă. Vedem peste tot corporații care încearcă să distrugă comunități în căutarea profitului – însă oamenii nu se resemnează așa ușor, ci își apără casele și pământul. Așteptăm cu nerăbdare să vedem frumusețea Roșiei Montane și să susținem lupta curajoasă a localnicilor”, subliniază fermierul britanic William Ronan, membru fondator al Reclaim the Fields.

Pentru orice informații suplimentare, consultați www.reclaimthefields.org și www.rosiamontana.org .

Facilitatori media:

Eugen David – președinte Alburnus Maior (limba română) +40 740 280 309 și Ramona Duminicioiu – membră a Campaniei Salvați Roșia Montană (limba română, engleză, franceză) +40 746 337 022

Tel/Fax: +40 264 599 204 / E-mail: alburnusmaior@ngo.ro / camp2011@reclaimthefields.org

NOTE:

Poster Reclaim the Fields

http://www.infomg.ro/storage/Photos/RTF%2016%20iunie.jpg

http://www.infomg.ro/storage/Photos/Afis_RTF_RosiaMontana2011ver2.jpg

http://www.infomg.ro/storage/Photos/Afis_RTF_RosiaMontana2011_ver1.jpg

Acțiuni de solidaritate cu Campania Salvați Roșia Montană:

Acțiune Foto pentru protecție UNESCO: www.rosiamontana.org/unesco

Flashmob București: http://www.youtube.com/watch?v=YGSTa_xW1rA

Galerie Foto acțiuni de stradă: http://rosiamontana.org/galerie-actiuni.htm

Acțiuni Reclaim the Fields:

Marșul 100 de zile către Palestina: http://vimeo.com/28022878

Rezistența comunității Grow Heathrow: http://www.youtube.com/watch?v=pWDerzFiqOo

Reclaim the Fields la Copenhaga COP15: http://www.reclaimthefields.org/content/rtf-cop-15-text-picsvideos

Posted in Evenimente | Tagged , , , , | Leave a comment

Beneficiarii POS DRU ies în stradă

… dacă sunteți la fel de supărați ca noi din cauza nesfârșitelor probleme cu care se confruntă beneficiarii de proiecte POS DRU,

… dacă v-ați săturat și voi sa așteptați cu lunile plata rambursărilor,

… dacă amenințările de tipul `semnează în trei zile sau ți se reziliază contractul’ v-au revoltat și pe voi,

… dacă statutul vostru de `parte în contract’ a fost o glumă pentru pentru autoritățile cărora le place stilul `unilateral’,

… dacă vreți să vi se respecte de către autoritățile statului calitatea de cetățeni și contribuabili ai acestuia,

… dacă n-aveți nicio legătură cu POSDRU sau FSE, dar nu vi se pare normal ca statul sa își bată joc de noi,

Veniți cu noi la protest!

Vom picheta sediul AM POS DRU miercuri, 14 septembrie, începând cu ora 10 dimineața, pe Strada Scărlătescu nr. 17-19, București (zona Titulescu). Acest pichet este una dintre reacțiile Coaliției ONG-uri pentru Fonduri Structurale față de ultima modificare, unilaterală și fără consultări, a contractelor de finanțare din cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (mai multe pe www.ce-re.ro/coalitiaong)

Protestul este autorizat. Va rugam sa ne confirmați participarea la următorul contact:

Flavia Preda, Coaliția ONG-uri pentru Fonduri Structurale, 0745 352 842, flavia@ce-re.ro
Centrul de Resurse pentru participare publica – CeRe
Str. Petru Maior nr. 9, sector 1, București 011261
T: 031 10 50 755; Fax: 031 10 50 756; M: 0745 352 842
www.ce-re.ro

Posted in Evenimente | Tagged , , , | Leave a comment

Dan Puric şi Andrei Pleşu, sau puterea intelectului şi intelectualul puterii

de Alexandru Mamina

Am aflat din întâmplare, cu o întârziere explicabilă prin orizontul preocupărilor mele actuale, de atacurile lansate de către Andrei Pleşu la adresa lui Dan Puric, în care vede un impostor, un semidoct, imitator al lui Petre Ţuţea, ce speculează mediatic un public de nişă. Prin forţa meseriei, ştiu că astfel de atacuri în mediul intelectual sunt ceva obişnuit, ca atare nu ar merita mai multă atenţie decât o ştire mondenă oarecare. Când atacul vine însă de la un intelectual-public notoriu pe piaţa media a ideilor, când acesta a mai şi intrat la un moment dat într-o relaţie de serviciu cu puterea politică, atunci situaţia dobândeşte un caracter simptomatic mai general, ce merită o privire aparte.

Pe fondul afirmaţiilor, între Dan Puric şi mine există mai multe puncte de divergenţă. Dan Puric este încrezător în viitorul pozitiv al României, eu sunt sceptic. Dan Puric apreciază virtuţile profunde ale poporului român, eu cred că acele virtuţi sunt mai degrabă iluzorii. Dan Puric sugerează opţiuni politice cu iz monarhist, eu sunt categoric republican. Dan Puric este rezervat faţă de influenţa Occidentului asupra României, eu sunt de părere că numai asimilarea normativităţii şi a civilităţii occidentale poate să ne scoată din marasm. Cu toate acestea, îl apreciez pe Dan Puric. Îl găsesc inteligent, cult şi mai mult decât orice – autentic. Este un om care chiar crede ceea ce spune şi care, spre deosebire de intelectualii găunoşi care „ştiu lucruri”, a asimilat interior informaţia, pe care o retransmite cu puterea convingerii adânci. Aici cred că stă şi secretul succesului său la public, în această capacitate comunicaţională care vine dinăuntru. Este evident o individualitate, sau, dacă ar fi să ne exprimăm în termenii creştini ce-i sunt specifici – o persoană.

Andrei Pleşu este de asemenea inteligent şi cultivat, capabil de dialog aprofundat. Prin urmare, nu cred că nu poate să evalueze. Iar dacă evaluările exagerat de pozitive, din prefeţele scrise pentru lucrările unor apropiaţi, pot fi eventual considerate concesii benigne, evaluarea negativă a lui Dan Puric, nu într-un registru critic ci într-unul compromiţător, mi se pare pur şi simplu rea voinţă.

O primă posibilă explicaţie pentru această atitudine este de ordin personal: caracterul. Să intervină oare meschinăria autorului cărţii Despre îngeri, care nu suportă să împartă cu un altul calitatea şi prestigiul de cunoscător într-ale spiritului? Aici nu sunt însă multe de spus, întrucât totul ţine de impresia subiectivă a fiecăruia, cu aprecierile şi dezamăgirile proprii. Mai importante mi se par alte două aspecte, care plasează toată problema în zona infrasubiectivă a fenomenelor sociale, în care „ei n-o ştiu, dar o fac”. Este vorba pe de o parte de lupta pentru „hegemonie culturală” în spaţiul public, iar pe de alta – de exercitarea rolului social al intelectualului cu vocaţie civică.

Lupta pentru „hegemonie culturală”, adică pentru o poziţie de autoritate simbolică din care să stabilească temele dezbaterii şi să acrediteze anumite interpretări ca valabile, este caracteristică intelectualilor „civici” sau mediatici. În cazul de faţă, se regăseşte în preocuparea pentru publicul lui Dan Puric, fie el de nişă sau nu. Se întâmplă ca acest public să fie unul precumpănitor de dreapta (ne referim la publicul ideilor, nu al spectacolelor de teatru), adică exact cel pe care îl vizează şi Andrei Pleşu. Până nu demult, Andrei Pleşu era autoritatea necontestată pe segmentul dreptei, pe care o interpreta şi orienta în parametrii unei politici băsesciene şi euro-atlantiste. Acum are surpriza neplăcută să constate că-şi pierde publicul în beneficiul lui Dan Puric – cel puţin indiferent dacă nu chiar critic faţă de Traian Băsescu şi adept al unei reorientări către identitatea naţională. În condiţiile în care au în linii mari acelaşi auditoriu, cu cât Dan Puric creşte, Andrei Pleşu scade. De aici reacţia sistemică aproape, de compromitere a concurentului simbolic, pentru a recâştiga publicul pierdut.

Rolul social al intelectualului „civic” este unul esenţialmente critic, de evaluator al actelor puterii potrivit anumitor principii. Asta nu înseamnă că el trebuie să se situeze întotdeauna în opoziţie cu puterea, poate să o şi susţină dacă respectă acele principii, dar o susţine dinafară. În momentul în care i se asimilează în diferite posturi de stat, încetează să mai fie critic şi „civic” şi devine intelectual-expert al puterii respective. Nimic ilegitim aici, dar este ilegitim să fii parte a puterii şi să te pretinzi totuşi „civic”, numai pentru că în această calitate poţi să faci pe instanţa intelectual-morală şi să „critici”, dar nu puterea pe care o serveşti ci pe adversarii ei. Cei care procedează astfel – cum face Andrei Pleşu – suferă o fractură de rol şi o pierdere aferentă de credibilitate, iar locul lor riscă să fie luat, prin însăşi logica funcţionării sociale, de intelectuali neînregimentaţi, ca Dan Puric de pildă. Dincolo de o posibilă meschinărie personală, atacurile lansate de către Andrei Pleşu au aşadar drept cauză o frustrare de ordin social, relevantă la modul general pentru poziţia şi dinamica intelectualilor în comunitate.

În cazul de faţă Andrei Pleşu se agită singur, şi pare să se agite cu atât mai rău cu cât cariera sa şi cea a puterii pe care o susţine se află în declin. Dan Puric nu-i răspunde cu aceeaşi monedă, pentru că nu are explicaţii de dat sau interese de apărat. În definitiv, el este pur şi simplu, nu vrea să fie. Se defineşte numai prin puterea intelectului propriu, egal cu sine însuşi, nu prin apartenenţa la puterea politică, ce induce intelectualului condiţionări şi chiar resentimente.

Posted in Articole | Tagged , , , | 3 Comments